Piata de carbon EU ETS II – 07.11.2023

La inceputul acestei saptamani, pretul cetificatului EUA a atins cel mai jos nivel din ultimele cinci luni, inchizand piata futures ICE ECX din Londra la 75,66 euro/tCO2 (06.11.2023). In luna octombrie preturile au fost cu 3,2% mai mici fata de luna septembrie. O tendinta similara de scadere se observa si pe piata de energie europeana, ca urmare a previziunilor privind o iarna usoara, precum si scaderii cererii de gaz din Marea Nordului si o scadere a productiei de energie nucleara din Franta.

For English, please press here.

 Fondul social pentru climă si EU ETS II

In cadrul revizuirii pachetului EU ETS ‘’Fit for ’55’’, Comisia Europeană a propus extinderea obligației de reducere a emisiilor și către sectorul clădirilor și transportului rutier, creând astfel o schema de tranzactionare a emisiilor similara cu cea actuala, denumita EU ETS II, care va funcționa exclusiv prin licitații pentru alocarea certificatelor de carbon. Pentru a aborda impactul social rezultat din acest nou sistem, Comisia Europeana (CE)a propus înființarea Fondului Social pentru Climă, un fond economic menit să facă față provocărilor tranziției energetice și să atingă neutralitatea emisiilor pana in 2050, bazandu-se pe un studiu al CE din 2021 care arata ca 34 de milioane de oameni din Europa,  aproape 9% din populație, nu au ajutorul financiar necesar pentru încălzirea suficientă în casele lor.

Regulamentul 2023/955 reprezintă baza legală pentru instituirea EU ETS II și a Fondului social pentru Clima și a intrat în vigoare la 5 iunie 2023.

Principalul scop al Fondului Social pentru Climă este de a furniza sprijin direct, dar temporar celor mai vulnerabile categorii de cetățeni și microîntreprinderi afectate de creșterea costurilor energetice, în special pentru încălzire și transport, ca urmare a obligațiilor crescute în domeniul mediului în urma introducerii EU ETS II. In plus, un alt scop declarat al Fondului este să promoveze investițiile în statele membre care implementează măsuri pentru reducerea emisiilor în sectoarele transportului rutier și construcțiilor pentru a îmbunătăți eficiența ambelor sectoare și pentru a reduce impactul asupra mediului și presiunea socială în mod simultan.

Comisia Europeană a introdus două elemente noi în cadrul discuțiilor privind “Fit for 55”:

• “Energy Poverty” – determină in ce conditii gospodăriile nu dispun de resurse economice suficiente pentru a avea acces la serviciile energetice esențiale, precum încălzirea, aer conditionat, iluminatul și energia necesară pentru echipamentele electrice, și astfel nu le permite să aibă dreptul la sănătate și la un nivel decent de trai.
• “Mobility Poverty” – se referă la condițiile în care gospodăriile se confruntă cu costuri semnificative pentru a se deplasa, având acces limitat la mijloace de transport accesibile, cu accent special pe locații critice precum insule, regiuni montane și zone îndepărtate mai puțin dezvoltate.

O parte din Fond va fi finanțată din veniturile provenite din licitațiile certificatelor de emisii ETS II (până la 65 miliarde de euro), cu o contribuție suplimentară de 25% din resursele puse la dispoziție la nivel național de către statele membre, pentru un total de aproximativ 86,7 miliarde de euro. Proiectele vizate pentru investiții vor trebui să respecte principiul “fără daune semnificative” (“DNSH”) și vor trebui să demonstreze reduceri efective ale emisiilor.

Separat, Fondul de Inovare existent în cadrul EU ETS va primi de asemenea un sprijin semnificativ, cu o creștere a resurselor alocate, din nou din licitații de certificate, de la 450 de milioane la 575 de milioane de cote până în 2030.

Fondul Social pentru Climă va fi funcțional începând cu anul 2026, în timp ce noul EU ETS II pentru clădiri și transport va intra în vigoare în anul următor, în 2027, sau în 2028, în cazul în care prețurile la energie continuă să fie prea ridicate.

Comisia Europeană a inclus de asemenea cerința ca guvernele să prezinte un “Plan Social pentru Climă” până la data de 30 iunie 2025, având ca obiectiv declararea proiectelor asupra cărora doresc să își îndrepte investițiile Fondului, realizarea unor studii de fezabilitate, stabilirea unor obiective de mediu pe termen lung și precizarea nevoilor specifice fiecărui stat pentru a aborda și a atenua impactul negativ asupra veniturilor categoriilor defavorizate pe termen scurt. Comisia a îndemnat, de asemenea, statele să consulte autoritățile locale și organizațiile societății civile în timpul dezvoltării Planurilor Sociale pentru Climă, pentru a se asigura că cerințele celor cărora ajutorul Fondului este îndreptat pot fi cu adevărat auzite. Fără îndoială, adoptarea Fondului Social pentru Climă reprezintă o etapă importantă în domeniul justiției sociale pe calea lungă a tranziției energetice către o economie curată și cu emisii reduse de carbon.

Sursa: Comisia Europeana, Bruxelles si Aither Group, Elvetia