⠀

 A 29-a Conferință a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP29) are loc in prezent la Baku, Azerbaidjan, în perioada 11-22 noiembrie 2024. Summitul reuneste peste 30.000 de participanți, inclusiv lideri mondiali, miniștrii de mediu și experți în domeniul schimbărilor climatice, pentru a discuta despre acțiunile internaționale în domeniul schimbărilor climatice.

1. Discuții privind finanțarea climatică
Unul dintre punctele cheie ale COP29 a fost stabilirea unui nou obiectiv global pentru finanțarea climatică, care să înlocuiască angajamentul prezent de 100 de miliarde de dolari anual. Țările în curs de dezvoltare, conduse de China, au solicitat peste 1,3 trilioane de dolari anual pentru sprijinirea eforturilor de atenuare, adaptare și despăgubiri pentru pierderi și daune. Țările mai bogate au recunoscut necesitatea creșterii finanțării, dar au subliniat importanța diversificării surselor, inclusiv prin contribuții din sectorul privat și mecanisme financiare inovatoare.

2. Operaționalizarea Fondului pentru Pierderi și Daune
Pornind de la acordurile de la COP27, delegații au lucrat pentru operaționalizarea Fondului pentru Pierderi și Daune, destinat sprijinirii țărilor afectate în mod disproporționat de schimbările climatice. Discuțiile s-au axat pe mecanismele de finanțare, structurile de guvernanță și asigurarea unei distribuiri rapide către națiunile vulnerabile.

3. O Piața de carbon internațională
Unul dintre cele mai semnificative progrese ale COP29 a fost adoptarea unui cadru conform Articolului 6 al Acordului de la Paris, care reglementează cooperarea internațională pe piețele de carbon. Articolul 6 permite țărilor să coopereze voluntar pentru atingerea obiectivelor climatice prin tranzacționarea creditelor de carbon. Acesta oferă o bază legală pentru transferul creditelor de carbon între țări, facilitând utilizarea mecanismelor de piață pentru a stimula investițiile în proiecte de reducere a emisiilor.

La COP29, delegații au finalizat ghidurile pentru operaționalizarea Articolului 6, asigurând transparență și responsabilitate în tranzacțiile de carbon. Aceste ghiduri includ măsuri pentru prevenirea dublei contabilizări a reducerilor de emisii și cerințe de raportare pentru urmărirea originii și utilizării creditelor de carbon.

Acest mecanism este de așteptat să atragă o finanțare climatică substanțială, oferind țărilor flexibilitatea de a-și îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor prin tranzacționare, încurajând în același timp investițiile în tehnologii cu emisii scăzute de carbon. Un aspect important il prezinta integrarea piețelor voluntare de carbon, precum și a celor obligatorii în cadrul Articolului 6, ce are potențialul de a amplifica semnificativ contribuțiile sectorului privat. Națiunile ONU și-au exprimat optimismul că acest cadru finalizat va atrage investiții în energie regenerabilă, proiecte de eficienta energetica, diverse proiecte verzi, precum conservarea pădurilor, conectând ambițiile climatice cu acțiunea concretă.

• Influența industriei combustibililor fosili
Prezența semnificativă a grupurilor de lobby din industria combustibililor fosili la COP29 a atras critici din partea ecologiștilor și a unor delegați. Au fost exprimate îngrijorări cu privire la influența acestei industrii asupra negocierilor și la posibila diluare a angajamentelor climatice.

COP29 de la Baku reprezintă un pas înainte în avansarea politicii internaționale privind clima. Progresele în mecanismele piețelor de carbon oferă oportunitatea de a mobiliza atât finanțarea publică, cât și cea privată pentru climă. Totuși, provocări precum influența industriei combustibililor fosili și ritmul lent al unor negocieri arată dificultățile guvernanței climatice globale. Progresele realizate la COP29 sunt de așteptat să modeleze strategiile climatice și politicile naționale, deschizând calea pentru o finanțare climatică globală mai amplă.