Piata de carbon EU ETS II – 07.11.2023

La inceputul acestei saptamani, pretul cetificatului EUA a atins cel mai jos nivel din ultimele cinci luni, inchizand piata futures ICE ECX din Londra la 75,66 euro/tCO2 (06.11.2023). In luna octombrie preturile au fost cu 3,2% mai mici fata de luna septembrie. O tendinta similara de scadere se observa si pe piata de energie europeana, ca urmare a previziunilor privind o iarna usoara, precum si scaderii cererii de gaz din Marea Nordului si o scadere a productiei de energie nucleara din Franta.

For English, please press here.

 Fondul social pentru climă si EU ETS II

In cadrul revizuirii pachetului EU ETS ‘’Fit for ’55’’, Comisia Europeană a propus extinderea obligației de reducere a emisiilor și către sectorul clădirilor și transportului rutier, creând astfel o schema de tranzactionare a emisiilor similara cu cea actuala, denumita EU ETS II, care va funcționa exclusiv prin licitații pentru alocarea certificatelor de carbon. Pentru a aborda impactul social rezultat din acest nou sistem, Comisia Europeana (CE)a propus înființarea Fondului Social pentru Climă, un fond economic menit să facă față provocărilor tranziției energetice și să atingă neutralitatea emisiilor pana in 2050, bazandu-se pe un studiu al CE din 2021 care arata ca 34 de milioane de oameni din Europa,  aproape 9% din populație, nu au ajutorul financiar necesar pentru încălzirea suficientă în casele lor.

Regulamentul 2023/955 reprezintă baza legală pentru instituirea EU ETS II și a Fondului social pentru Clima și a intrat în vigoare la 5 iunie 2023.

Principalul scop al Fondului Social pentru Climă este de a furniza sprijin direct, dar temporar celor mai vulnerabile categorii de cetățeni și microîntreprinderi afectate de creșterea costurilor energetice, în special pentru încălzire și transport, ca urmare a obligațiilor crescute în domeniul mediului în urma introducerii EU ETS II. In plus, un alt scop declarat al Fondului este să promoveze investițiile în statele membre care implementează măsuri pentru reducerea emisiilor în sectoarele transportului rutier și construcțiilor pentru a îmbunătăți eficiența ambelor sectoare și pentru a reduce impactul asupra mediului și presiunea socială în mod simultan.

Comisia Europeană a introdus două elemente noi în cadrul discuțiilor privind “Fit for 55”:

• “Energy Poverty” – determină in ce conditii gospodăriile nu dispun de resurse economice suficiente pentru a avea acces la serviciile energetice esențiale, precum încălzirea, aer conditionat, iluminatul și energia necesară pentru echipamentele electrice, și astfel nu le permite să aibă dreptul la sănătate și la un nivel decent de trai.
• “Mobility Poverty” – se referă la condițiile în care gospodăriile se confruntă cu costuri semnificative pentru a se deplasa, având acces limitat la mijloace de transport accesibile, cu accent special pe locații critice precum insule, regiuni montane și zone îndepărtate mai puțin dezvoltate.

O parte din Fond va fi finanțată din veniturile provenite din licitațiile certificatelor de emisii ETS II (până la 65 miliarde de euro), cu o contribuție suplimentară de 25% din resursele puse la dispoziție la nivel național de către statele membre, pentru un total de aproximativ 86,7 miliarde de euro. Proiectele vizate pentru investiții vor trebui să respecte principiul “fără daune semnificative” (“DNSH”) și vor trebui să demonstreze reduceri efective ale emisiilor.

Separat, Fondul de Inovare existent în cadrul EU ETS va primi de asemenea un sprijin semnificativ, cu o creștere a resurselor alocate, din nou din licitații de certificate, de la 450 de milioane la 575 de milioane de cote până în 2030.

Fondul Social pentru Climă va fi funcțional începând cu anul 2026, în timp ce noul EU ETS II pentru clădiri și transport va intra în vigoare în anul următor, în 2027, sau în 2028, în cazul în care prețurile la energie continuă să fie prea ridicate.

Comisia Europeană a inclus de asemenea cerința ca guvernele să prezinte un “Plan Social pentru Climă” până la data de 30 iunie 2025, având ca obiectiv declararea proiectelor asupra cărora doresc să își îndrepte investițiile Fondului, realizarea unor studii de fezabilitate, stabilirea unor obiective de mediu pe termen lung și precizarea nevoilor specifice fiecărui stat pentru a aborda și a atenua impactul negativ asupra veniturilor categoriilor defavorizate pe termen scurt. Comisia a îndemnat, de asemenea, statele să consulte autoritățile locale și organizațiile societății civile în timpul dezvoltării Planurilor Sociale pentru Climă, pentru a se asigura că cerințele celor cărora ajutorul Fondului este îndreptat pot fi cu adevărat auzite. Fără îndoială, adoptarea Fondului Social pentru Climă reprezintă o etapă importantă în domeniul justiției sociale pe calea lungă a tranziției energetice către o economie curată și cu emisii reduse de carbon.

Sursa: Comisia Europeana, Bruxelles si Aither Group, Elvetia

Piata de Carbon: Sectorul Maritim – 28.08.2023

Certificatul EUA a continuat saptamana trecuta cresterea catre nivelul de 85 euro/tCO2. In cazul in care va depasi linia de rezistenta de 91 euro/tCO2, se estimeaza ca poate depasi cele mai inalte niveluri atinse pana acum.

For English, please press here.

Transportul Maritim în EU ETS

Emisiile din transportul maritim reprezintă aproximativ 3% din emisiile globale. Recent, a existat o lungă negociere între institutiile europene cu privire la transportul maritim si la operațiunea “Fit for 55” și s-a ajuns la un acord. Pe 18 aprilie 2023, Consiliul European a aprobat textul final pentru includerea transportului maritim în EU ETS, incepand din ianuarie 2024. 

Prin urmare, Directiva 2003/87 / CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a ETS a fost modificată prin Regulamentul 2023/957 pentru a include activitățile de transport maritim în ETS. Se asigură, astfel, că aceste activități contribuie la reducerile de emisii stabilite prin Regulamentul 2021/119, care stabilesc Pactul Verde european și obiectivul obligatoriu al neutralității climatice al Uniunii până în 2050.

Reguli pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de CO2

Regulamentul 2023/957 stabilește reguli pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de CO2 cu privire la navele care sosesc, navighează sau pleacă din porturile aflate sub jurisdicția unui stat membru UE. Din 2024, toate navele care călătoresc către și dinspre porturile europene, indiferent de portul de origine, vor fi supuse obligațiilor EU ETS, în timp ce pentru călătoriile non-europene, doar 50% din emisii vor fi acoperite de sistem.

Operatorii maritimi trebuie să deschidă obligatoriu un cont în Registrul EU ETS al Uniunii pentru tranzactionarea certificatelor EUA, trimitând documentația necesară administrației naționale de origine a operatorului, care va colecta și verifica informațiile. Important este că, începând cu 2024, toate navele introduse în sistem nu vor primi alocare gratuită de certificate și, prin urmare, permisiunea de a polua va trebui achiziționată prin mecanismul de licitație sau prin intermediarii financiari autorizați.

Navele de peste 5.000 de gigatone inclusiv, care tranzitează spațiul maritim european și porturile UE, trebuie să monitorizeze și să raporteze consumul și emisiile de combustibil, informații pe care un organism acreditat din UE trebuie să le verifice. Acest proces este definit formal prin Regulamentul UE 2015/757. Perioada de includere a emisiilor in EU ETS este treptată: navele de marfă și de pasageri > 5.000 G.T. până la 40% din obligațiile EU ETS în 2024, 70% în 2025 și 100% în 2026. Navele offshore de peste 5000 GT vor avea o obligație de 100% direct din 2027. Navele mai mici de 5000 GT nu vor fi incluse începând cu 2024.

Regulamentul include, de asemenea, o secțiune privind autoritatea administrativă a companiilor de transport maritim. Pentru companiile de transport maritim înregistrate în afara Uniunii, autoritatea administrativă este statul membru în care flota a tranzitat cel mai mult în ultimii doi ani. Pentru flotele care sunt înregistrate într-o țară din afara UE, dar care încă nu au făcut călătorii către sau din Europa în ultimii doi ani, autoritatea administrativă devine statul membru din care flota și-a încheiat prima călătorie de la intrarea în vigoare a Regulamentului.

In concluzie, de la 1 ianuarie 2024, companiile de transport maritim trebuie să înceapă să își monitorizeze emisiile până la 31 decembrie 2024. Verificarea emisiilor de către organismele de certificare are un termen limită la 31 martie 2025, iar predarea alocaților trebuie să aibă loc până la 30 septembrie 2025.

Regulamentul analizat menționează, de asemenea, eșecul de a preda alocațiile, ceea ce va duce la o penalitate de 100 euro/tonă, la fel ca in cazul tuturor operatorilor EU ETS. Nerespectarea predarii certificatelor pentru două sau mai multe perioade consecutive va duce la excluderea companiei de transport din EU ETS.

Sursa: European Commission, Aither Group AG.

Piata de carbon – 20.03.2023

Noul mecanism de ajustare a carbonului la frontiera (CBAM)

CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism) va acoperi sectoarele industriale cu emisiile cele mai semnificative: fier, oțel, ciment, îngrășăminte, aluminiu, electricitate, adica aceleasi sectoare care sunt incluse si in Schema europeanza de tranzactionare a emisiilor (EU ETS). Mai mult, noul vot din Parlamentul European din decembrie 2022 a inclus in CBAM și hidrogenul, precum si  alte produse din aval, daca reprezinta importuri în UE.

De asemenea, alte produse vor fi introduse în următorul deceniu in acest mecanism de ajustare al carbonului, având în vedere și emisiile indirecte. Mai precis, Comisia Europeana va evalua includerea unor produse care ar putea fi expuse riscului de relocare a industriilor din UE (carbon leakage), cum ar fi substanțele chimice organice și polimerii,  începând cu 2030. Emisiile indirecte de la instalațiile de producție ar putea face parte din emisiile care trebuie raportate și, în consecință, plătite de companiile importatoare.

Doriti sa stiti daca CBAM va afecteaza compania? Contactati-ne!

Date de implementare

Din octombrie 2023, importatorii din sectoarele acoperite de CBAM trebuie să fie pregătiți pentru obligațiile lor de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor, iar mecanismul de stabilire a prețurilor va fi lansat în 2026.

Logica crearii acestui mecanism a fost să ofere condiții de concurență echitabile între industriile din și din afara Uniunii Europene, care importa produse in UE, astfel incat ambele sa plateasca un preț similar al carbonului. Un alt scop al CBAM, mai idealist am putea spune, este să crească amb

iția climatică în statele care nu se afla in Europa.

Două chestiuni controversate principale rămân, insa, pentru CBAM:

• Cum vor arăta cu adevărat și cum vor funcționa metodele și schemele de raportare și verificare pentru mărfurile importate? Desi luna octombrie bate la usa, inca nu se cunosc regulile de monitorizare si raportare a emisiilor.

• Cum vor fi compensate sau sprijinite companiile care produc în UE și care trebuie să achiziționeze certificate EUA, dar exporta în țări din afara UE unde nu există reguli sau sunt mai puțin ambițioase fata de cele din UE? Desi acordul climatic de la Paris este unul global, statele isi pot crea propriile scheme de tranzactionare sau taxe pe carbon, care au bine-inteles reguli diferite, unele mai putin, iar altele mai mult ambitioase. Conform Bancii Mondiale, 47 de țări și peste 36 de orașe, state și provincii utilizează deja mecanisme de stabilire a prețului carbonului. Aceste scheme de tarifare a carbonului în vigoare acoperă, in prezent, aproximativ 23% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

 Sursa: Banca Mondiala, Carbon Pricing Dashboard si EnergyPost.eu

For English, please press here.

Piata de carbon europeana – 30.01.2023

Noua reforma a Schemei europene de tranzactionare a emisiilor (EU ETS)

În prezent, piata EU ETS acoperă aproximativ 40% din emisiile UE (sectorul energetic, instalațiile industriale de peste 20MW și aviația).

In curand, domeniul său de aplicare se va extinde si catre transportul maritim. Navele mari cu un tonaj brut de peste 5.000 t trebuie să se conformeze, dupa modelul celorlalte sectoare de activitate din EU ETS, cu o cotă tot mai mare din emisiile lor: 40% în 2024, 70% în 2025 și 100% în 2026. Vasele de dimensiuni mai mici, precum si emisiile non-CO2 provenite din transportul maritim, cum ar fi metanul și N2O vor fi incluse mai tarziu, cel mai probabil din 2026.

În plus, ambiția generală de reducere a emisiilor EU ETS până în 2030, comparativ cu 2005, a crescut de la 55% (propunerea inițiala a Comisiei) la 62%.

Votul pozitiv din Parlamentul UE s-a petrecut in decembrie 2022 și ar insemna aproximativ 23 de milioane de tone mai puține emisii de CO2 în comparație cu propunerea Comisiei UE din 2021 și este mult mai ambitios decât ținta anterioară de reducere de 43%.

Pentru a obține această reducere a emisiilor de CO2 de 62%, legiuitorii au convenit asupra unei redimensionari a emisiilor UE:

• 90 de milioane de certificate EUA vor fi scoase de pe piață în 2024, iar în 2026 urmează alte 27 de milioane de EUA;
• Întregul plafon european de emisii va fi redus cu 4,3% anual din 2024 până în 2027;
• Din 2028, factorul de reducere liniară va crește la 4,4;
• Rezerva de stabilitate a pieței va continua să retraga 24% din surplusul de certificate EUA.

Toate aceste reduceri vor duce la o oferta semnificativ mai mica de certificate EUA, ceea ce inseamna o crestere a prețurilor in urmatorii ani, in speranta stimularii unei mai mari decarbonizari, în special în sectoarele industriale.

Schimbări fundamentale au loc și în sectorul industrial, în special eliminarea treptată a alocărilor gratuite de EUA. Începând cu 2026, numărul de alocari gratuite predate industriilor va fi redus treptat până în 2034, când industriile trebuie să-și procure toate certificatele necesare prin intermediul mecanismului de licitație sau de pe piață.

Pe lângă acele sectoare care fac deja parte din EU ETS, multe emisii provenite de la alte activități din UE nu fac parte dintr-o schemă de stabilire a prețurilor emisiilor. După multă incertitudine cu privire la perspectivele sale, acum este clar: un al doilea sistem de comercializare a emisiilor (EU ETS II) va fi implementat și pentru clădiri și sectorul transporturilor, incepand cu 2025.

For English, please press here.

Sursa: EnergyPost.eu