Mișcare Strategică a Suediei și Maltei în cadrul Schemei EU ETS – 20.08.2024

Pretul certificatului  european de carbon (EUA) a înregistrat al treilea câștig săptămânal din aceasta luna intrucat activitatea modestă de cumpărare a fost suficientă pentru a contracara presiunea activă de vânzare, în timp ce volumul total de tranzacționare a scăzut.

Pretul certificatului UKA din Marea Britanie (UK Allowance) a întrerupt ultimele serii de pierderi săptămânale, incepute la mujlocul lui iulie.

For English, Press Here

Mișcare Strategică a Suediei și Maltei în cadrul Schemei EU ETS

Suedia și Malta au anunțat intenția de a crește numărul de certificate de emisii de carbon ale Uniunii Europene (EUAs) pe care plănuiesc să le anuleze în cadrul mecanismului de flexibilitate al Sistemului de Comercializare a Emisiilor (Emissions Trading System – ETS) al UE pentru a isi indeplini tintele in sectoarele non-ETS (transport rutier, agricultura, cladirile rezidentiale, gestionarea deșeurilor, industria mica ce nu se afla sub ETS).

Mecanismul de flexibilitate ETS, ce permite statelor membre eligibile să anuleze o parte din EUAs în loc să le scoată la licitație, a fost introdus pentru a ajuta țările să își îndeplinească țintele de reducere a emisiilor conform Regulamentului privind Efortul de Partajare (Effort Sharing Regulation – ESR). Regulamentul privind Efortul de Partajare (ESR) se concentrează pe sectoarele care nu sunt acoperite de ETS și impune o reducere de 40% a emisiilor în aceste sectoare până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.

Această decizie, care se aliniază obiectivelor mai largi ale UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, reflectă angajamentul acestor națiuni de a-și atinge obiectivele de reducere a emisiilor din sectoarele non-ETS insa nu prin solutii concrete de reducere a emisiilor, ci prin realizarea unor compensari intre alocarile distribuite tarilor pentru sectoarele EU ETS catre sectoare non-ETS, care nu isi pot indeplini altfel tintele impuse.

Suedia, care anterior refuzase să folosească acest mecanism de  flexibilitate, plănuiește acum să anuleze până la 5,2 milioane de EUAs, în timp ce Malta și-a crescut ținta de anulare la 510.300 de EUAs.

În contextul în care UE se pregătește pentru obiectivele sale ambițioase de mediu pentru 2030, flexibilitatea oferită de ETS este văzută ca un instrument vital pentru a echilibra creșterea economică cu responsabilitatea față de mediu. Cu toate acestea, subliniază și provocările cu care se confruntă națiunile mai mici, precum Malta, care trebuie să navigheze în dinamica complexă a pieței de carbon din UE, menținându-și în același timp competitivitatea economică. Introducerea noilor reglementări ETS, în special în sectorul transportului maritim, a ridicat îngrijorări cu privire la impactul economic potențial asupra rolului Maltei ca hub major de transbordare. Forumul Maritim din Malta a atras atentia cu privire la costurile crescute asociate cu EU ETS, ce ar putea conduce la o pierdere semnificativă de afaceri către porturile non-UE, în special din Africa de Nord, amenințând stabilitatea economică și conectivitatea Maltei.

Aceste evoluții indică o tendință crescândă în cadrul UE, în care statele membre utilizează din ce în ce mai mult mecanismele de flexibilitate disponibile pentru a atinge obiectivele climatice stricte, reducând în același timp impactul economic negativ. Pe măsură ce Suedia și Malta își implementează strategiile revizuite, acțiunile lor vor servi probabil ca un reper pentru alte națiuni din UE care se confruntă cu provocări similare.

Sursa: Comisia Europeana, Carbon Credits, Carbon Pulse

Surplus de certificate in EU ETS – 13.08.2024

Certificatul de emisii de carbon (EUA) a urmărit îndeaproape prețurile gazelor naturale de pe piața TTF (Title Transfer Facility) joi – 08.08, deoarece acestea au revenit din nou de la un nivel important de rezistență tehnică, înainte de a-l depăși pentru scurt timp la sfârșitul sesiunii. Piața a avut dificultăți în a găsi o direcție clară vineri, 09.08, din cauza volumului redus de tranzacții din timpul verii și a lipsei de factori fundamentali care să influențeze piața. In schimb, sesiunea de luni, 12.08, s-a incheiat la bursa ICE ECX cu o crestere semnificativa de 4.32% fata de sfarsitul saptamanii trecute, ajungand la pretul spot de 72.86 Euro/tCO2.

For English Press Here

Pe măsură ce Uniunea Europeană (UE) încearcă să atingă obiectivul de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030, echilibrul dintre cerere și ofertă în Sistemul UE de Comercializare a Emisiilor (EU ETS) este atent analizat. Sistemul, conceput pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră, este așteptat să încheie a patra fază în 2030 cu un surplus semnificativ de certificate de emisii. Totuși, acest surplus ascunde unele provocări, mai ales pe măsură ce UE își intensifică eforturile de electrificare și decarbonizare. Desi ne-am astepta ca regulile pietei libere, precum o oferta mai mare decat cererea sa determine un pret scazut al certificatului de emisii EUA, se pare ca alti factori sunt determinanti in aceasta piata, precum interventionismul de la Bruxelles si tranzactionarea certificatelor EUA pe piata financiara, unde actorii sunt nelimitati, de la persoane fizice la mari fonduri de investitii sau de pensii.

În 2023, Sistemul UE de Comercializare a Emisiilor (EU ETS) s-a încheiat cu un surplus de 2,27 miliarde de certificate de emisii (EUA), determinat de supra-alocarea istorica in primul rand, dar si de reducerea producției de energie electrică și de creșterea utilizării energiei regenerabile. Acest surplus, ușor mai mic față de cele aproximativ 2,4 miliarde de EUA din 2022, arată impactul intervențiilor politice și creșterea adoptării energiei regenerabile. Printr-o politica centralizata si decisa la Bruxelles,  o parte din surplus este transferata catre Rezerva pentru Stabilitatea Pieței (MSR – Market Stability Reserve) și Rezerva pentru Nou Intrați (NER – New Entrance Reserve), ceea ce asigură că o parte destul de mare a certificatelor EUA rămâne în afara circulației.

Unul din scenariile Comisiei Europene, aliniat cu obiectivele UE pentru 2030 în materie de emisii CO2, arată o situație diferită. Conform acestuia, surplusul de certificate ar putea scădea la mai puțin de 1,1 miliarde de certificate până în 2030. Această schimbare depinde de o creștere semnificativă a producției de energie electrică, până la 3.153 TWh până în 2030, susținută de accelerarea instalării capacităților de energie regenerabilă. Scenariul prevede, de asemenea, reduceri mai mari ale emisiilor în sectoare precum transportul și încălzirea (EU ETS 2), ceea ce ar crește cererea de certificate EUA, reducând surplusul și, astfel, crescând prețul acestora. In perspectiva intrarii acestor sectoare de activitate in EU ETS din 2026, se preconizeaza un pret al certificatului EUA, mai mare de 100 euro/tCO2.

Viitorul EU ETS este strâns legat de tranziția energetică a UE. Pe măsură ce UE se apropie de obiectivele sale pentru 2030, analiza atentă a echilibrului dintre cerere și ofertă în cadrul ETS va fi esențială pentru a asigura o piață a carbonului echilibrată, eficientă și corectă.

Surse : Comisia Europeana, Carbon Pulse, Sandbag, Carbon Credits

Piata de Carbon – 23.07.2024

Noi tendințe pe piața: captarea și stocarea de CO2

Se preconizează ca industria petrolieră și de gaze a UE va stoca anual 42 de milioane de tone de CO2 până în 2030. Această realizare, deși remarcabilă, este sub ținta ambițioasă a UE de 50 de milioane de tone anual.

Surse : Comisia Europeana, Carbon Pulse, Carbon Credits

Piata de carbon – 09.07.2024

Prețul certificatului de carbon din UE a fost tranzacționat saptamana trecuta în jurul valorii de 70€, pe măsură ce sezonul vacanțelor de vară a ajuns la apogeu. Nivelurile de suport și rezistență tehnică au fost ușor comprimate, indicând o volatilitate redusă a pieței. În contrast, certificatele de carbon din Regatul Unit au scăzut la aproximativ 44,50£, ca urmare a rezultatului zdrobitor al alegerilor, care a adus la putere un guvern de centru-stânga, așteptat să accelereze acțiunile privind problemele climatice.

For english press here.

Funcționarea pieței voluntare de carbon

Piața voluntară de carbon (Voluntary Carbon Market – VCM) permite companiilor, organizațiilor, guvernelor și indivizilor să cumpere și să vândă, in mod voluntar, credite de compensare a emisiilor de carbon. Notiunea de compensare pe piata de carbon inseamnă reducerea unei tone de dioxid de carbon sau a altor gaze cu efect de seră obținută printr-un proiect de îmbunătățire a mediului, pentru care trebuie demonstrat că s-au realizat reduceri de emisii. Emisiile sunt transformate în credite pe care companiile le pot achiziționa. Proiectele sunt variate, dar implică în principal activități mici bazate pe comunități din țările în curs de dezvoltare.

Piața voluntară de carbon își propune să ofere un mecanism de reducere a emisiilor, să canalizeze finanțarea, în special către țările cu venituri mici și medii, și, în final, să deschidă calea pentru crearea piețelor de tranzacționare a emisiilor acolo unde acestea încă nu există. Fiecare proiect trebuie să îndeplinească criteriul adiționalității, ceea ce înseamnă că eliminarea sau reducerea emisiilor de carbon sau de gaze cu efect de seră nu ar fi avut loc fără proiectul de compensare.

Ghidurile IETA și provocările pieței voluntare de carbon

Asociația Internațională de Tranzacționare a Emisiilor (IETA – The International Emission Trading Association) a lansat recent noi ghiduri care analizează utilizarea creditelor de carbon de către industrii în piața voluntară de carbon și le încorporează în strategiile lor de reducere a emisiilor. Conform documentului, există o posibilitate considerabilă ca firmele să nu își atingă obiectivele de mediu pe termen scurt, cu riscul de a se îndepărta de obiectivele Acordului de la Paris privind emisii net zero până în 2050. IETA afirmă că rolul pieței voluntare este vital în lupta împotriva schimbărilor climatice. Ea ar trebui să ofere “un mecanism eficient pentru companii de a reduce sau elimina emisiile în sprijinul decarbonizării globale” pentru a canaliza finanțarea acolo unde este nevoie.

Recomandari IETA pentru utilizarea creditelor de carbon

  • Companiile trebuie să se asigure, prin politicile lor de decarbonizare, că îndeplinesc obiectivele Tratatului de la Paris, atat pe termen lung, dar si tine intermediare;

  • Companiile trebuie să cuantifice emisiile conform unui standard recunoscut internațional și să le raporteze public pentru a avea acces la piața creditelor de carbon.

  • Companiile trebuie să stabilească și să asigure un parcurs de decarbonizare care duce la obiectivul pe termen lung de emisii zero, obiective intermediare și investiții în protecția mediului și creșterea economică.

  • Companiile pot utiliza creditele de carbon urmând o serie de pași. Trebuie să înceapă mai întâi cu definirea strategiei de decarbonare, apoi implementarea diverselor tehnologii în procesele de producție in scopul reducerii efective a emisiilor și, în final, la utilizarea creditelor de carbon.

  • Companiile trebuie să utilizeze doar credite de carbon oficial garantate, emise de un program de credite de carbon reputabil, care a primit o etichetă de calitate independentă, de terță parte (cum ar fi ICVCM, CORSIA sau ICROA).

Un astfel de proiect, care primeste anual de la organizatia elvetiana, Gold Standard, credite de carbon pentru reducerile de emisii realizate, aprobat in acelasi timp de CORSIA (Carbon Offsetting and Reduction Scheme for International Aviation), avem si in Romania. Este vorba despre proiectul de reciclare a sticlelor PET de la Buzau al companiei Greentech S.A., parte din Green Group. Pentru mai multe detalii despre proiect si cum puteti cumpara creditele proiectului Greentech, va rugam sa ne contactati sau sa accesati aici.

  • Și, în final, companiile trebuie să facă transparentă utilizarea creditelor de carbon.

Documentul IETA spune că “piața voluntară de credite de carbon trece printr-un moment crucial.” Trebuie să se adapteze și să evolueze într-un ritm mai rapid pentru a menține încrederea investitorilor și a contribui în mod semnificativ la obiectivul global de emisii net zero până în 2050. Piețele de credite de carbon sunt împiedicate de lipsa unui sistem unic de standarde și definiții, care acum acționează pentru a spori încrederea afacerilor în aceste piețe. Documentul IETA subliniază, de asemenea, rolul tot mai mare al creditelor de carbon, care reprezinta in fapt reduceri nete ale CO2, direct din atmosferă. Aceste credite ar putea fi, de asemenea, un mecanism valoros dacă companiile nu își ating obiectivele interimare în tranziția către net zero.

Recomandarile IETA sunt, in general, in aceeasi linie cu Directiva europeana “Green Claims” propusa de Comisia Europeana, care se afla inca in discutie in Parlamentul European.

Sursa: IETA, Comisia Europeana, Aither Group, Carbon credits

Piata de carbon – 31.06.2024

Va transmitem pretul certificatului de carbon pe piata obligatorie  in diferite regiuni ale lumii, la inchiderea zilei de vineri, 28.06.2024, precum si in comparatie cu pretul de anul trecut din aceeasi perioada.

For English, press here

 Comisia Europeană Adoptă Noi Măsuri pentru EU ETS

Comisia Europeană a publicat la inceputul acestei luni o comunicare privind Numărul Total de Certificate în Circulație (TNAC) în cadrul EU ETS în cadrul pachetului legislativ “Fit for 55” și Regulamentul REPowerEU din 2022. Acest indicator este esențial pentru funcționarea Rezervei de Stabilitate a Pieței (Market Stability Reserve – MSR) și determină numărul de certificate retrase sau emise din rezervă.

Conform deciziei MSR din 2015, 24% din certificate sunt alocate pentru rezervă dacă numărul de certificate în circulație depășește pragul de 1.096 miliarde. Această schimbare de politică duce direct la o scădere a volumului de certificate disponibile la licitație.
Notificarea din 1 iunie 2024 stipulează că 266.816.768 certificate vor fi plasate în MSR timp de 12 luni, din 1 septembrie 2024 până pe 31 august 2025. De asemenea, Comisia a indicat faptul că 381.744.844 certificate din MSR nu mai sunt valabile de la 1 ianuarie 2024. Indicatorul TNAC va fi publicat pe 1 iunie 2025.

Toate aceste schimbari prin care pe piata sunt mai putine certificate in conditiile unei cereri constante sau mai mari ca urmare a introducerii sistemului maritim in EU ETS din acest an vor creste pretul certificatului pe termen mediu.

Aviatie

Reuters a publicat in aceasta luna opiniile unor lideri din industria aviației, subliniind necesitatea Europei de a investi mai mult în combustibili sintetici pentru aviație dacă dorește să atingă neutralitatea climatică până în 2050.

Combustibilul sustenabil pentru aviație (Sustainable aviation Fuel – SAF) ar putea reduce emisiile din aviație cu până la 80%. Există o lipsă de materii prime pentru a produce suficient combustibil din materiale organice, astfel încât va fi necesară investiția în combustibili sintetici mai scumpi fabricați din hidrogen sau captarea carbonului, cunoscuți sub numele de e-SAF. Problema cu acești combustibili este costul lor prea ridicat, ceea ce înseamnă că doar câteva companii îi pot achiziționa. Utilizarea SAF-urilor ar putea influența pozitiv eficiența Schemei EU ETS în sectorul aviației, ajutând companiile să îndeplinească mai bine limita de emisii impusă. Sunt necesare, insa, investiții mai mari din partea Uniunii Europene și un cadru de reglementare mai uniform.

Maritim

Sectorul maritim a fost inclus în EU ETS de la 1 ianuarie 2024 și va fi complet introdus până în 2026. Prima dată limită de conformare este septembrie 2025, cu 40% din emisiile produse și raportate de la 1 ianuarie 2024 până la 31 decembrie 2024.
Conform Regulamentului 2023/2849 (Regulamentul MRV pentru sectorul maritim), dacă companiile de transport maritim nu raportează emisiile pentru întregul an în conformitate cu acest regulament, autoritățile de gestionare sunt responsabile pentru estimări conservative.

Sursa: Comsia Europeana, Aither Group, Carbon Credits

Piata europeană de carbon – 16.06.2024

Prețul certificatului EUA a închis vineri, 14.06.2024, piața futures ICE ECX din Londra la 68,628 euro/tCO2. Prețul certificatului european de emisii de carbon a rămas saptamana trecuta în intervalul de fluctuație 68-70 euro/tCO2, în ciuda unei creșteri de aproape 10% a gazului natural din această perioadă, rupând astfel corelația de lungă durată dintre cele două piețe.

For English, please press here.

Un nou obiectiv climatic pentru 2040 în Uniunea Europeană

La începutul acestui an, Comisia Europeană a publicat o comunicare intitulată “Obiectivul european privind schimbările climatice pentru 2040 și calea către neutralitatea climatică până în 2050”. Neutralitatea climatică se află în centrul “European Green Deal” și este în conformitate cu angajamentele asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris. Obiectivul recomandat de către CE în aceasta propunere pentru 2040 prevede o reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90 % față de nivelurile din 1990 și este considerată o etapă intermediară rezonabilă între obiectivul stabilit pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 și atingerea unui nivel net de emisii zero până în 2050.

Ce reprezintă acest obiectiv?

Pentru a atinge obiectivul ambițios de reducere a emisiilor cu 90 % până în 2040, emisiile ar trebui să scadă la cel puțin 850 de milioane de tone de CO2, ceea ce înseamnă că cel puțin 400 de milioane de tone de CO2 ar trebui eliminate din atmosferă atât prin împăduriri, cât si prin utilizarea unor soluții inovative, cum ar fi tehnologiile de captare și stocare a carbonului.

În evaluarea sa, Comisia descrie condițiile politice favorabile necesare pentru atingerea obiectivului pentru 2040. Conform Comisiei, sectorul energetic ar trebui să se apropie de decarbonizarea completă în a doua jumătate a deceniului 2030 pentru a o atinge până în 2040. În plus, energia regenerabilă ar trebui să genereze peste 90 % din energia electrică europeană până în 2040. Odată convenită, ținta pentru 2040 va sta la baza Contribuției naționale determinate  („National Determined Contribution” – NDC), ce conține obiectivele pe care fiecare țară UE și le asumă în cadrul Acordului de la Paris. Uniunea Europeană trebuie să prezinte aceste NDC-uri până în noiembrie 2025, înainte de Summit-ul ONU COP30 din Brazilia.

Cum poate fi realizat?

Pentru a putea fi realizabil, orice obiectiv ambițios trebuie să fie și realist. Astfel, pentru a atinge acest obiectiv, va trebui să fie îndeplinită ținta de reducere a emisiilor de cel puțin 55 % până în 2030 în toate statele UE. In plus, vor trebui puse în aplicare toate soluțiile posibile de energie cu emisii reduse: nu doar energia solară și eoliană, ci și soluții de ”Carbon Capture and Storage”, precum și energie nucleară. Potrivit Comisiei, sectorul transporturilor ar trebui, de asemenea, să-și reducă emisiile prin soluții tehnologice și prin intermediul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii preconizat a se implementa din 2027 pentru acest sector. In evaluarea Comisiei, sectorul agricol poate, de asemenea, să participe la tranziție cu ajutorul unor politici corecte și cu un sprijin adecvat. Acesta trebuie să asigure o producție suficientă de alimente și venituri echitabile pentru producători și lucrători și împreună să pună în aplicare tehnologii și metodologii durabile care să nu degradeze solurile și să păstreze capacitatea pădurilor de a stoca carbon.

In viziunea Comisiei Europene, condițiile esențiale pentru atingerea celor trei obiective pentru 2030, 2040 și 2050 vor trebui să fie asigurarea competitivității și a robusteții industriei europene, o tranziție echitabilă care să nu lase pe nimeni în urmă, cooperarea cu partenerii internaționali și creșterea rezistenței Europei la crize prin consolidarea condiției de independență energetică. In special, Comisia susține că un dialog deschis cu toate părțile interesate, de la diferitele instituții europene la sectoarele industrial, energetic, agricol și al societății civile, este o condiție esențială pentru a realiza tranziția și pentru a dezvolta condițiile necesare pentru a atrage investiții.

Din punctul nostru de vedere, obiectivul climatic 2040 va deschide calea unor dezbateri politice intense, fiind unul din punctele pe care le va aborda următoarea Comisie, care își va prelua mandatul după recentele alegeri europene din iunie 2024 și care ar putea duce la adoptarea acestui obiectiv până la sfârșitul anului 2025.

Sursa: Comisia Europeana, Bruxelles & Carbon Pulse, Londra

Piata europeana a carbonului – Retrospectiva 2023 si asteptari in 2024

Am intrat intr-un nou an si, inainte de toate, va dorim ca 2024 sa fie un an bun si linistit, cu multe izbanzi pe plan profesional si personal!

Anul 2023 a fost unul tumultos atat pentru piata emisiilor de CO2, dar si economic si social. Nu cred ca cineva poate spune ca s-a plictisit in acest an, iar 2024 urmeaza a fi la fel de intens, din perspectiva noastra.

Amintim cateva din directivele europene in domeniul emisiilor de carbon, care au fost revizuite sau au prins contur in 2023, unele dintre ele continuand a fi negociate in 2024:

For English, please press here.

•       European Green Deal – pachetul legislativ ce propune reducerea emisiilor de CO2, la nivel european, cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990 și atingerea NetZero până în 2050;

•       Revizuirea Directivei privind Schema europeana de tranzactionare a emisiilor de gaze cu efect de sera (EU ETS 1) – s-a inasprit tinta de reducere a emisiilor pentru sectoarele cuprinse in schema (energie, metalurgie, ciment, sectorul chimic, transportul aerian) cu 62% până în 2030, comparativ cu nivelul din 2005, iar domeniul de aplicare s-a extins si la transportul maritim, incepand cu 2024;

•       Regulamentul UE 956/2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontiera (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism) prin care  importatorii produselor din sectoarele de activitate vizate (aluminiu, otel fier, ciment, fertilizatori, hidrogen si electricitate) vor avea pana in 2026 obligații de raportare trimestriala a emisiilor CO2 încorporate în produsele importate, iar din 2026 vor trebui sa cumpere certificate CBAM daca aceste produse vor fi in continuare mai poluante decat cele interne; prima raportare conform Regulamentului CBAM trebuie facuta pana la 31.01.2024 pentru produsele importate in ultimul trimestru din 2023. Cel mai posibil, multi importatori nu stiu inca de aceasta raportare si se vor confrunta cu ea pe masura ce vor avea importuri de astfel de produse pe parcursul anului 2024;

•       Directiva UE 2022/2464 în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive) – noile reguli de raportare privind sustenabilitatea vor începe să se aplice gradual între 2024 și 2028, in functie de numarul de angajati si cifra de afaceri a companiei;

•       Revizuirea Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale, modificată in iulie 2023  – fermele avicole si de porcine sunt considerate, conform acestui text legislativ, instalații industriale si trebuie sa își măsoare emisiile de CO2; au scăpat deocamdată fermele de vaci, ținând cont de presiunea sociala din Olanda si Belgia, dar estimam ca vor fi din nou propuse spre includere;

•       Schema europeana de tranzacționare a emisiilor EU-ETS 2, ce va include urmatoarele sectoare de activitate: transportul (rutier și feroviar), clădiri, agricultură, deșeuri și alte sectoare industriale care nu sunt în EU-ETS, preconizata a fi aplicabila din 2027 – in curs de negociere;

•       Cadrul legislativ privind eliminarea carbonului din atmosfera (“EU Carbon Removal Framework”) vizează emisiile din agricultură si promovarea agriculturii regenerative – in discutii la nivelul Parlamentului European;

•       Revizuirea Directivei Parlamentului European si a Consiliului privind obligațiile de diligență în materie de sustenabilitate corporativă și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 (CSDDD) – in curs de negociere

•       Count Emissions EU – propunerea Comisiei Europene privind stabilirea metodologiilor de calcul pentru emisiile din transport, conform ISO 14083:2023 – in curs de definire;

Aceste noutati sau schimbari legislative (nu le-am mentionat pe toate) ne-au permis sa ne adaptam serviciile si sa furnizam servicii noi, precum asistenta in raportarea privind mecanismul carbonului la frontiera, in scopul susținerii companiilor românești in îndeplinirea obligațiilor care le revin, in conformitate cu noua legislație menționată mai sus, care devine din ce in ce mai apasatoare, masurarea amprentei de carbon – Scop 1, 2 si 3 sau asistenta in definirea strategiei reducerii emisiilor de CO2, conform Science based Target Initiative.

Am dori sa mai amintim ca, la nivel global, Summit-ul ONU pe schimbari climatice – COP28, desfasurat la Dubai in decembrie 2023 nu a avut rezultatele scontate. Si daca Europa continua cu politica sa NetZero, intr-un mod mult prea accelerat si in toate sectoarele de activitate, celelalte mari state poluatoare, precum Rusia, China si India arata, in continuare, o lipsa de ambitie si urgenta climatica. Acestea nu si-au revizuit angajamentele voluntare de reducere a emisiilor în temeiul Acordului de la Paris. In plus, un studiu publicat in timpul Summit-ului a aratat ca angajamentele tarilor ONU actuale nu sunt suficiente pentru a reduce decalajul dintre emisiile proiectate și nivelul necesar pentru a menține creșterea temperaturii globale sub 1,5°C.

In mai 2023, expertul nostru, Casiana Fometescu, a mentionat intr-o conferinta publica ca “estimam ca Uniunea Europeana va modifica tinta NetZero, asa cum este ea previzionata pentru anul 2050 spre a fi realizata mult mai devreme, in anul 2040”. Nu ne asteptam, insa, sa se intample atat de repede. In octombrie 2023, Comisarul pentru acțiune climatica, Wopke Hoekstra, a propus o țintă de reducere a emisiilor nete de 90% pentru anul 2040.  Calendarul discutiilor la nivelul UE referitoare la stabilirea unor noi obiective de reducere a emisiilor pana in 2040, separate pe sectoare de activitate, a fost publicat pentru acest an, iar la sfarsit de iunie 2024 este posibil sa fie definitivate in Agenda Strategica a Uniunii Europene pentru 2024-2029.

Cand ai noi tinte atat de ambitioase, ar trebui si textele legislative sa fie modificate astfel incat acestea sa fie realizabile. Ne intrebam, asadar, ce texte legislative vor fi din nou revizuite in 2024 si daca legislativul de la Bruxelles, in speta Comisia Europeana, isi va da seama de consecintele nefaste ale unor schimbari legislative atat de rapide.

Nu ne-am propus cu acest newsletter sa va ingrijoram, desi poate am facut-o, ci mai ales sa va constientizam ca trebuie sa fiti cu un pas inaintea “conformarii” legislative, sa nu va ia prin surprindere si sa va pregatiti, asa cum romanul este un bun gospodar si se pregateste, din timp, pentru iarna si vifor.

Ce trebuie sa faceti pentru a va pregati? Indiferent de sectorul de activitate in care va aflati, fie el industrial, agricol sau domeniul serviciilor, ar trebui sa faceti o masurare a emisiilor companiei (in toate cele 3 domenii de aplicare sau scopuri), sa le comparati cu datele publice din domeniul Dvs. de activitate si sa va faceti un plan de reducere a emisiilor, conform noilor tinte UE, adica cel previzionat de Net Zero pana in 2040. Altfel, daca nu indepliniti “planul”, veti fi taxati in curand, iar taxele vor fi usturatoare.

Va suntem, alaturi, in acest drum si va dorim sa va fie usor!

Piata de carbon EU ETS II – 07.11.2023

La inceputul acestei saptamani, pretul cetificatului EUA a atins cel mai jos nivel din ultimele cinci luni, inchizand piata futures ICE ECX din Londra la 75,66 euro/tCO2 (06.11.2023). In luna octombrie preturile au fost cu 3,2% mai mici fata de luna septembrie. O tendinta similara de scadere se observa si pe piata de energie europeana, ca urmare a previziunilor privind o iarna usoara, precum si scaderii cererii de gaz din Marea Nordului si o scadere a productiei de energie nucleara din Franta.

For English, please press here.

 Fondul social pentru climă si EU ETS II

In cadrul revizuirii pachetului EU ETS ‘’Fit for ’55’’, Comisia Europeană a propus extinderea obligației de reducere a emisiilor și către sectorul clădirilor și transportului rutier, creând astfel o schema de tranzactionare a emisiilor similara cu cea actuala, denumita EU ETS II, care va funcționa exclusiv prin licitații pentru alocarea certificatelor de carbon. Pentru a aborda impactul social rezultat din acest nou sistem, Comisia Europeana (CE)a propus înființarea Fondului Social pentru Climă, un fond economic menit să facă față provocărilor tranziției energetice și să atingă neutralitatea emisiilor pana in 2050, bazandu-se pe un studiu al CE din 2021 care arata ca 34 de milioane de oameni din Europa,  aproape 9% din populație, nu au ajutorul financiar necesar pentru încălzirea suficientă în casele lor.

Regulamentul 2023/955 reprezintă baza legală pentru instituirea EU ETS II și a Fondului social pentru Clima și a intrat în vigoare la 5 iunie 2023.

Principalul scop al Fondului Social pentru Climă este de a furniza sprijin direct, dar temporar celor mai vulnerabile categorii de cetățeni și microîntreprinderi afectate de creșterea costurilor energetice, în special pentru încălzire și transport, ca urmare a obligațiilor crescute în domeniul mediului în urma introducerii EU ETS II. In plus, un alt scop declarat al Fondului este să promoveze investițiile în statele membre care implementează măsuri pentru reducerea emisiilor în sectoarele transportului rutier și construcțiilor pentru a îmbunătăți eficiența ambelor sectoare și pentru a reduce impactul asupra mediului și presiunea socială în mod simultan.

Comisia Europeană a introdus două elemente noi în cadrul discuțiilor privind “Fit for 55”:

• “Energy Poverty” – determină in ce conditii gospodăriile nu dispun de resurse economice suficiente pentru a avea acces la serviciile energetice esențiale, precum încălzirea, aer conditionat, iluminatul și energia necesară pentru echipamentele electrice, și astfel nu le permite să aibă dreptul la sănătate și la un nivel decent de trai.
• “Mobility Poverty” – se referă la condițiile în care gospodăriile se confruntă cu costuri semnificative pentru a se deplasa, având acces limitat la mijloace de transport accesibile, cu accent special pe locații critice precum insule, regiuni montane și zone îndepărtate mai puțin dezvoltate.

O parte din Fond va fi finanțată din veniturile provenite din licitațiile certificatelor de emisii ETS II (până la 65 miliarde de euro), cu o contribuție suplimentară de 25% din resursele puse la dispoziție la nivel național de către statele membre, pentru un total de aproximativ 86,7 miliarde de euro. Proiectele vizate pentru investiții vor trebui să respecte principiul “fără daune semnificative” (“DNSH”) și vor trebui să demonstreze reduceri efective ale emisiilor.

Separat, Fondul de Inovare existent în cadrul EU ETS va primi de asemenea un sprijin semnificativ, cu o creștere a resurselor alocate, din nou din licitații de certificate, de la 450 de milioane la 575 de milioane de cote până în 2030.

Fondul Social pentru Climă va fi funcțional începând cu anul 2026, în timp ce noul EU ETS II pentru clădiri și transport va intra în vigoare în anul următor, în 2027, sau în 2028, în cazul în care prețurile la energie continuă să fie prea ridicate.

Comisia Europeană a inclus de asemenea cerința ca guvernele să prezinte un “Plan Social pentru Climă” până la data de 30 iunie 2025, având ca obiectiv declararea proiectelor asupra cărora doresc să își îndrepte investițiile Fondului, realizarea unor studii de fezabilitate, stabilirea unor obiective de mediu pe termen lung și precizarea nevoilor specifice fiecărui stat pentru a aborda și a atenua impactul negativ asupra veniturilor categoriilor defavorizate pe termen scurt. Comisia a îndemnat, de asemenea, statele să consulte autoritățile locale și organizațiile societății civile în timpul dezvoltării Planurilor Sociale pentru Climă, pentru a se asigura că cerințele celor cărora ajutorul Fondului este îndreptat pot fi cu adevărat auzite. Fără îndoială, adoptarea Fondului Social pentru Climă reprezintă o etapă importantă în domeniul justiției sociale pe calea lungă a tranziției energetice către o economie curată și cu emisii reduse de carbon.

Sursa: Comisia Europeana, Bruxelles si Aither Group, Elvetia

Piata de Carbon: Sectorul Maritim – 28.08.2023

Certificatul EUA a continuat saptamana trecuta cresterea catre nivelul de 85 euro/tCO2. In cazul in care va depasi linia de rezistenta de 91 euro/tCO2, se estimeaza ca poate depasi cele mai inalte niveluri atinse pana acum.

For English, please press here.

Transportul Maritim în EU ETS

Emisiile din transportul maritim reprezintă aproximativ 3% din emisiile globale. Recent, a existat o lungă negociere între institutiile europene cu privire la transportul maritim si la operațiunea “Fit for 55” și s-a ajuns la un acord. Pe 18 aprilie 2023, Consiliul European a aprobat textul final pentru includerea transportului maritim în EU ETS, incepand din ianuarie 2024. 

Prin urmare, Directiva 2003/87 / CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a ETS a fost modificată prin Regulamentul 2023/957 pentru a include activitățile de transport maritim în ETS. Se asigură, astfel, că aceste activități contribuie la reducerile de emisii stabilite prin Regulamentul 2021/119, care stabilesc Pactul Verde european și obiectivul obligatoriu al neutralității climatice al Uniunii până în 2050.

Reguli pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de CO2

Regulamentul 2023/957 stabilește reguli pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de CO2 cu privire la navele care sosesc, navighează sau pleacă din porturile aflate sub jurisdicția unui stat membru UE. Din 2024, toate navele care călătoresc către și dinspre porturile europene, indiferent de portul de origine, vor fi supuse obligațiilor EU ETS, în timp ce pentru călătoriile non-europene, doar 50% din emisii vor fi acoperite de sistem.

Operatorii maritimi trebuie să deschidă obligatoriu un cont în Registrul EU ETS al Uniunii pentru tranzactionarea certificatelor EUA, trimitând documentația necesară administrației naționale de origine a operatorului, care va colecta și verifica informațiile. Important este că, începând cu 2024, toate navele introduse în sistem nu vor primi alocare gratuită de certificate și, prin urmare, permisiunea de a polua va trebui achiziționată prin mecanismul de licitație sau prin intermediarii financiari autorizați.

Navele de peste 5.000 de gigatone inclusiv, care tranzitează spațiul maritim european și porturile UE, trebuie să monitorizeze și să raporteze consumul și emisiile de combustibil, informații pe care un organism acreditat din UE trebuie să le verifice. Acest proces este definit formal prin Regulamentul UE 2015/757. Perioada de includere a emisiilor in EU ETS este treptată: navele de marfă și de pasageri > 5.000 G.T. până la 40% din obligațiile EU ETS în 2024, 70% în 2025 și 100% în 2026. Navele offshore de peste 5000 GT vor avea o obligație de 100% direct din 2027. Navele mai mici de 5000 GT nu vor fi incluse începând cu 2024.

Regulamentul include, de asemenea, o secțiune privind autoritatea administrativă a companiilor de transport maritim. Pentru companiile de transport maritim înregistrate în afara Uniunii, autoritatea administrativă este statul membru în care flota a tranzitat cel mai mult în ultimii doi ani. Pentru flotele care sunt înregistrate într-o țară din afara UE, dar care încă nu au făcut călătorii către sau din Europa în ultimii doi ani, autoritatea administrativă devine statul membru din care flota și-a încheiat prima călătorie de la intrarea în vigoare a Regulamentului.

In concluzie, de la 1 ianuarie 2024, companiile de transport maritim trebuie să înceapă să își monitorizeze emisiile până la 31 decembrie 2024. Verificarea emisiilor de către organismele de certificare are un termen limită la 31 martie 2025, iar predarea alocaților trebuie să aibă loc până la 30 septembrie 2025.

Regulamentul analizat menționează, de asemenea, eșecul de a preda alocațiile, ceea ce va duce la o penalitate de 100 euro/tonă, la fel ca in cazul tuturor operatorilor EU ETS. Nerespectarea predarii certificatelor pentru două sau mai multe perioade consecutive va duce la excluderea companiei de transport din EU ETS.

Sursa: European Commission, Aither Group AG.

Piata de carbon – 20.03.2023

Noul mecanism de ajustare a carbonului la frontiera (CBAM)

CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism) va acoperi sectoarele industriale cu emisiile cele mai semnificative: fier, oțel, ciment, îngrășăminte, aluminiu, electricitate, adica aceleasi sectoare care sunt incluse si in Schema europeanza de tranzactionare a emisiilor (EU ETS). Mai mult, noul vot din Parlamentul European din decembrie 2022 a inclus in CBAM și hidrogenul, precum si  alte produse din aval, daca reprezinta importuri în UE.

De asemenea, alte produse vor fi introduse în următorul deceniu in acest mecanism de ajustare al carbonului, având în vedere și emisiile indirecte. Mai precis, Comisia Europeana va evalua includerea unor produse care ar putea fi expuse riscului de relocare a industriilor din UE (carbon leakage), cum ar fi substanțele chimice organice și polimerii,  începând cu 2030. Emisiile indirecte de la instalațiile de producție ar putea face parte din emisiile care trebuie raportate și, în consecință, plătite de companiile importatoare.

Doriti sa stiti daca CBAM va afecteaza compania? Contactati-ne!

Date de implementare

Din octombrie 2023, importatorii din sectoarele acoperite de CBAM trebuie să fie pregătiți pentru obligațiile lor de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor, iar mecanismul de stabilire a prețurilor va fi lansat în 2026.

Logica crearii acestui mecanism a fost să ofere condiții de concurență echitabile între industriile din și din afara Uniunii Europene, care importa produse in UE, astfel incat ambele sa plateasca un preț similar al carbonului. Un alt scop al CBAM, mai idealist am putea spune, este să crească amb

iția climatică în statele care nu se afla in Europa.

Două chestiuni controversate principale rămân, insa, pentru CBAM:

• Cum vor arăta cu adevărat și cum vor funcționa metodele și schemele de raportare și verificare pentru mărfurile importate? Desi luna octombrie bate la usa, inca nu se cunosc regulile de monitorizare si raportare a emisiilor.

• Cum vor fi compensate sau sprijinite companiile care produc în UE și care trebuie să achiziționeze certificate EUA, dar exporta în țări din afara UE unde nu există reguli sau sunt mai puțin ambițioase fata de cele din UE? Desi acordul climatic de la Paris este unul global, statele isi pot crea propriile scheme de tranzactionare sau taxe pe carbon, care au bine-inteles reguli diferite, unele mai putin, iar altele mai mult ambitioase. Conform Bancii Mondiale, 47 de țări și peste 36 de orașe, state și provincii utilizează deja mecanisme de stabilire a prețului carbonului. Aceste scheme de tarifare a carbonului în vigoare acoperă, in prezent, aproximativ 23% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

 Sursa: Banca Mondiala, Carbon Pricing Dashboard si EnergyPost.eu

For English, please press here.