Piata europeană de carbon – 16.06.2024

Prețul certificatului EUA a închis vineri, 14.06.2024, piața futures ICE ECX din Londra la 68,628 euro/tCO2. Prețul certificatului european de emisii de carbon a rămas saptamana trecuta în intervalul de fluctuație 68-70 euro/tCO2, în ciuda unei creșteri de aproape 10% a gazului natural din această perioadă, rupând astfel corelația de lungă durată dintre cele două piețe.

For English, please press here.

Un nou obiectiv climatic pentru 2040 în Uniunea Europeană

La începutul acestui an, Comisia Europeană a publicat o comunicare intitulată “Obiectivul european privind schimbările climatice pentru 2040 și calea către neutralitatea climatică până în 2050”. Neutralitatea climatică se află în centrul “European Green Deal” și este în conformitate cu angajamentele asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris. Obiectivul recomandat de către CE în aceasta propunere pentru 2040 prevede o reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90 % față de nivelurile din 1990 și este considerată o etapă intermediară rezonabilă între obiectivul stabilit pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 și atingerea unui nivel net de emisii zero până în 2050.

Ce reprezintă acest obiectiv?

Pentru a atinge obiectivul ambițios de reducere a emisiilor cu 90 % până în 2040, emisiile ar trebui să scadă la cel puțin 850 de milioane de tone de CO2, ceea ce înseamnă că cel puțin 400 de milioane de tone de CO2 ar trebui eliminate din atmosferă atât prin împăduriri, cât si prin utilizarea unor soluții inovative, cum ar fi tehnologiile de captare și stocare a carbonului.

În evaluarea sa, Comisia descrie condițiile politice favorabile necesare pentru atingerea obiectivului pentru 2040. Conform Comisiei, sectorul energetic ar trebui să se apropie de decarbonizarea completă în a doua jumătate a deceniului 2030 pentru a o atinge până în 2040. În plus, energia regenerabilă ar trebui să genereze peste 90 % din energia electrică europeană până în 2040. Odată convenită, ținta pentru 2040 va sta la baza Contribuției naționale determinate  („National Determined Contribution” – NDC), ce conține obiectivele pe care fiecare țară UE și le asumă în cadrul Acordului de la Paris. Uniunea Europeană trebuie să prezinte aceste NDC-uri până în noiembrie 2025, înainte de Summit-ul ONU COP30 din Brazilia.

Cum poate fi realizat?

Pentru a putea fi realizabil, orice obiectiv ambițios trebuie să fie și realist. Astfel, pentru a atinge acest obiectiv, va trebui să fie îndeplinită ținta de reducere a emisiilor de cel puțin 55 % până în 2030 în toate statele UE. In plus, vor trebui puse în aplicare toate soluțiile posibile de energie cu emisii reduse: nu doar energia solară și eoliană, ci și soluții de ”Carbon Capture and Storage”, precum și energie nucleară. Potrivit Comisiei, sectorul transporturilor ar trebui, de asemenea, să-și reducă emisiile prin soluții tehnologice și prin intermediul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii preconizat a se implementa din 2027 pentru acest sector. In evaluarea Comisiei, sectorul agricol poate, de asemenea, să participe la tranziție cu ajutorul unor politici corecte și cu un sprijin adecvat. Acesta trebuie să asigure o producție suficientă de alimente și venituri echitabile pentru producători și lucrători și împreună să pună în aplicare tehnologii și metodologii durabile care să nu degradeze solurile și să păstreze capacitatea pădurilor de a stoca carbon.

In viziunea Comisiei Europene, condițiile esențiale pentru atingerea celor trei obiective pentru 2030, 2040 și 2050 vor trebui să fie asigurarea competitivității și a robusteții industriei europene, o tranziție echitabilă care să nu lase pe nimeni în urmă, cooperarea cu partenerii internaționali și creșterea rezistenței Europei la crize prin consolidarea condiției de independență energetică. In special, Comisia susține că un dialog deschis cu toate părțile interesate, de la diferitele instituții europene la sectoarele industrial, energetic, agricol și al societății civile, este o condiție esențială pentru a realiza tranziția și pentru a dezvolta condițiile necesare pentru a atrage investiții.

Din punctul nostru de vedere, obiectivul climatic 2040 va deschide calea unor dezbateri politice intense, fiind unul din punctele pe care le va aborda următoarea Comisie, care își va prelua mandatul după recentele alegeri europene din iunie 2024 și care ar putea duce la adoptarea acestui obiectiv până la sfârșitul anului 2025.

Sursa: Comisia Europeana, Bruxelles & Carbon Pulse, Londra

Piata europeana a carbonului – Retrospectiva 2023 si asteptari in 2024

Am intrat intr-un nou an si, inainte de toate, va dorim ca 2024 sa fie un an bun si linistit, cu multe izbanzi pe plan profesional si personal!

Anul 2023 a fost unul tumultos atat pentru piata emisiilor de CO2, dar si economic si social. Nu cred ca cineva poate spune ca s-a plictisit in acest an, iar 2024 urmeaza a fi la fel de intens, din perspectiva noastra.

Amintim cateva din directivele europene in domeniul emisiilor de carbon, care au fost revizuite sau au prins contur in 2023, unele dintre ele continuand a fi negociate in 2024:

For English, please press here.

•       European Green Deal – pachetul legislativ ce propune reducerea emisiilor de CO2, la nivel european, cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990 și atingerea NetZero până în 2050;

•       Revizuirea Directivei privind Schema europeana de tranzactionare a emisiilor de gaze cu efect de sera (EU ETS 1) – s-a inasprit tinta de reducere a emisiilor pentru sectoarele cuprinse in schema (energie, metalurgie, ciment, sectorul chimic, transportul aerian) cu 62% până în 2030, comparativ cu nivelul din 2005, iar domeniul de aplicare s-a extins si la transportul maritim, incepand cu 2024;

•       Regulamentul UE 956/2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontiera (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism) prin care  importatorii produselor din sectoarele de activitate vizate (aluminiu, otel fier, ciment, fertilizatori, hidrogen si electricitate) vor avea pana in 2026 obligații de raportare trimestriala a emisiilor CO2 încorporate în produsele importate, iar din 2026 vor trebui sa cumpere certificate CBAM daca aceste produse vor fi in continuare mai poluante decat cele interne; prima raportare conform Regulamentului CBAM trebuie facuta pana la 31.01.2024 pentru produsele importate in ultimul trimestru din 2023. Cel mai posibil, multi importatori nu stiu inca de aceasta raportare si se vor confrunta cu ea pe masura ce vor avea importuri de astfel de produse pe parcursul anului 2024;

•       Directiva UE 2022/2464 în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive) – noile reguli de raportare privind sustenabilitatea vor începe să se aplice gradual între 2024 și 2028, in functie de numarul de angajati si cifra de afaceri a companiei;

•       Revizuirea Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale, modificată in iulie 2023  – fermele avicole si de porcine sunt considerate, conform acestui text legislativ, instalații industriale si trebuie sa își măsoare emisiile de CO2; au scăpat deocamdată fermele de vaci, ținând cont de presiunea sociala din Olanda si Belgia, dar estimam ca vor fi din nou propuse spre includere;

•       Schema europeana de tranzacționare a emisiilor EU-ETS 2, ce va include urmatoarele sectoare de activitate: transportul (rutier și feroviar), clădiri, agricultură, deșeuri și alte sectoare industriale care nu sunt în EU-ETS, preconizata a fi aplicabila din 2027 – in curs de negociere;

•       Cadrul legislativ privind eliminarea carbonului din atmosfera (“EU Carbon Removal Framework”) vizează emisiile din agricultură si promovarea agriculturii regenerative – in discutii la nivelul Parlamentului European;

•       Revizuirea Directivei Parlamentului European si a Consiliului privind obligațiile de diligență în materie de sustenabilitate corporativă și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 (CSDDD) – in curs de negociere

•       Count Emissions EU – propunerea Comisiei Europene privind stabilirea metodologiilor de calcul pentru emisiile din transport, conform ISO 14083:2023 – in curs de definire;

Aceste noutati sau schimbari legislative (nu le-am mentionat pe toate) ne-au permis sa ne adaptam serviciile si sa furnizam servicii noi, precum asistenta in raportarea privind mecanismul carbonului la frontiera, in scopul susținerii companiilor românești in îndeplinirea obligațiilor care le revin, in conformitate cu noua legislație menționată mai sus, care devine din ce in ce mai apasatoare, masurarea amprentei de carbon – Scop 1, 2 si 3 sau asistenta in definirea strategiei reducerii emisiilor de CO2, conform Science based Target Initiative.

Am dori sa mai amintim ca, la nivel global, Summit-ul ONU pe schimbari climatice – COP28, desfasurat la Dubai in decembrie 2023 nu a avut rezultatele scontate. Si daca Europa continua cu politica sa NetZero, intr-un mod mult prea accelerat si in toate sectoarele de activitate, celelalte mari state poluatoare, precum Rusia, China si India arata, in continuare, o lipsa de ambitie si urgenta climatica. Acestea nu si-au revizuit angajamentele voluntare de reducere a emisiilor în temeiul Acordului de la Paris. In plus, un studiu publicat in timpul Summit-ului a aratat ca angajamentele tarilor ONU actuale nu sunt suficiente pentru a reduce decalajul dintre emisiile proiectate și nivelul necesar pentru a menține creșterea temperaturii globale sub 1,5°C.

In mai 2023, expertul nostru, Casiana Fometescu, a mentionat intr-o conferinta publica ca “estimam ca Uniunea Europeana va modifica tinta NetZero, asa cum este ea previzionata pentru anul 2050 spre a fi realizata mult mai devreme, in anul 2040”. Nu ne asteptam, insa, sa se intample atat de repede. In octombrie 2023, Comisarul pentru acțiune climatica, Wopke Hoekstra, a propus o țintă de reducere a emisiilor nete de 90% pentru anul 2040.  Calendarul discutiilor la nivelul UE referitoare la stabilirea unor noi obiective de reducere a emisiilor pana in 2040, separate pe sectoare de activitate, a fost publicat pentru acest an, iar la sfarsit de iunie 2024 este posibil sa fie definitivate in Agenda Strategica a Uniunii Europene pentru 2024-2029.

Cand ai noi tinte atat de ambitioase, ar trebui si textele legislative sa fie modificate astfel incat acestea sa fie realizabile. Ne intrebam, asadar, ce texte legislative vor fi din nou revizuite in 2024 si daca legislativul de la Bruxelles, in speta Comisia Europeana, isi va da seama de consecintele nefaste ale unor schimbari legislative atat de rapide.

Nu ne-am propus cu acest newsletter sa va ingrijoram, desi poate am facut-o, ci mai ales sa va constientizam ca trebuie sa fiti cu un pas inaintea “conformarii” legislative, sa nu va ia prin surprindere si sa va pregatiti, asa cum romanul este un bun gospodar si se pregateste, din timp, pentru iarna si vifor.

Ce trebuie sa faceti pentru a va pregati? Indiferent de sectorul de activitate in care va aflati, fie el industrial, agricol sau domeniul serviciilor, ar trebui sa faceti o masurare a emisiilor companiei (in toate cele 3 domenii de aplicare sau scopuri), sa le comparati cu datele publice din domeniul Dvs. de activitate si sa va faceti un plan de reducere a emisiilor, conform noilor tinte UE, adica cel previzionat de Net Zero pana in 2040. Altfel, daca nu indepliniti “planul”, veti fi taxati in curand, iar taxele vor fi usturatoare.

Va suntem, alaturi, in acest drum si va dorim sa va fie usor!

Piata de carbon EU ETS II – 07.11.2023

La inceputul acestei saptamani, pretul cetificatului EUA a atins cel mai jos nivel din ultimele cinci luni, inchizand piata futures ICE ECX din Londra la 75,66 euro/tCO2 (06.11.2023). In luna octombrie preturile au fost cu 3,2% mai mici fata de luna septembrie. O tendinta similara de scadere se observa si pe piata de energie europeana, ca urmare a previziunilor privind o iarna usoara, precum si scaderii cererii de gaz din Marea Nordului si o scadere a productiei de energie nucleara din Franta.

For English, please press here.

 Fondul social pentru climă si EU ETS II

In cadrul revizuirii pachetului EU ETS ‘’Fit for ’55’’, Comisia Europeană a propus extinderea obligației de reducere a emisiilor și către sectorul clădirilor și transportului rutier, creând astfel o schema de tranzactionare a emisiilor similara cu cea actuala, denumita EU ETS II, care va funcționa exclusiv prin licitații pentru alocarea certificatelor de carbon. Pentru a aborda impactul social rezultat din acest nou sistem, Comisia Europeana (CE)a propus înființarea Fondului Social pentru Climă, un fond economic menit să facă față provocărilor tranziției energetice și să atingă neutralitatea emisiilor pana in 2050, bazandu-se pe un studiu al CE din 2021 care arata ca 34 de milioane de oameni din Europa,  aproape 9% din populație, nu au ajutorul financiar necesar pentru încălzirea suficientă în casele lor.

Regulamentul 2023/955 reprezintă baza legală pentru instituirea EU ETS II și a Fondului social pentru Clima și a intrat în vigoare la 5 iunie 2023.

Principalul scop al Fondului Social pentru Climă este de a furniza sprijin direct, dar temporar celor mai vulnerabile categorii de cetățeni și microîntreprinderi afectate de creșterea costurilor energetice, în special pentru încălzire și transport, ca urmare a obligațiilor crescute în domeniul mediului în urma introducerii EU ETS II. In plus, un alt scop declarat al Fondului este să promoveze investițiile în statele membre care implementează măsuri pentru reducerea emisiilor în sectoarele transportului rutier și construcțiilor pentru a îmbunătăți eficiența ambelor sectoare și pentru a reduce impactul asupra mediului și presiunea socială în mod simultan.

Comisia Europeană a introdus două elemente noi în cadrul discuțiilor privind “Fit for 55”:

• “Energy Poverty” – determină in ce conditii gospodăriile nu dispun de resurse economice suficiente pentru a avea acces la serviciile energetice esențiale, precum încălzirea, aer conditionat, iluminatul și energia necesară pentru echipamentele electrice, și astfel nu le permite să aibă dreptul la sănătate și la un nivel decent de trai.
• “Mobility Poverty” – se referă la condițiile în care gospodăriile se confruntă cu costuri semnificative pentru a se deplasa, având acces limitat la mijloace de transport accesibile, cu accent special pe locații critice precum insule, regiuni montane și zone îndepărtate mai puțin dezvoltate.

O parte din Fond va fi finanțată din veniturile provenite din licitațiile certificatelor de emisii ETS II (până la 65 miliarde de euro), cu o contribuție suplimentară de 25% din resursele puse la dispoziție la nivel național de către statele membre, pentru un total de aproximativ 86,7 miliarde de euro. Proiectele vizate pentru investiții vor trebui să respecte principiul “fără daune semnificative” (“DNSH”) și vor trebui să demonstreze reduceri efective ale emisiilor.

Separat, Fondul de Inovare existent în cadrul EU ETS va primi de asemenea un sprijin semnificativ, cu o creștere a resurselor alocate, din nou din licitații de certificate, de la 450 de milioane la 575 de milioane de cote până în 2030.

Fondul Social pentru Climă va fi funcțional începând cu anul 2026, în timp ce noul EU ETS II pentru clădiri și transport va intra în vigoare în anul următor, în 2027, sau în 2028, în cazul în care prețurile la energie continuă să fie prea ridicate.

Comisia Europeană a inclus de asemenea cerința ca guvernele să prezinte un “Plan Social pentru Climă” până la data de 30 iunie 2025, având ca obiectiv declararea proiectelor asupra cărora doresc să își îndrepte investițiile Fondului, realizarea unor studii de fezabilitate, stabilirea unor obiective de mediu pe termen lung și precizarea nevoilor specifice fiecărui stat pentru a aborda și a atenua impactul negativ asupra veniturilor categoriilor defavorizate pe termen scurt. Comisia a îndemnat, de asemenea, statele să consulte autoritățile locale și organizațiile societății civile în timpul dezvoltării Planurilor Sociale pentru Climă, pentru a se asigura că cerințele celor cărora ajutorul Fondului este îndreptat pot fi cu adevărat auzite. Fără îndoială, adoptarea Fondului Social pentru Climă reprezintă o etapă importantă în domeniul justiției sociale pe calea lungă a tranziției energetice către o economie curată și cu emisii reduse de carbon.

Sursa: Comisia Europeana, Bruxelles si Aither Group, Elvetia

Piata de Carbon: Sectorul Maritim – 28.08.2023

Certificatul EUA a continuat saptamana trecuta cresterea catre nivelul de 85 euro/tCO2. In cazul in care va depasi linia de rezistenta de 91 euro/tCO2, se estimeaza ca poate depasi cele mai inalte niveluri atinse pana acum.

For English, please press here.

Transportul Maritim în EU ETS

Emisiile din transportul maritim reprezintă aproximativ 3% din emisiile globale. Recent, a existat o lungă negociere între institutiile europene cu privire la transportul maritim si la operațiunea “Fit for 55” și s-a ajuns la un acord. Pe 18 aprilie 2023, Consiliul European a aprobat textul final pentru includerea transportului maritim în EU ETS, incepand din ianuarie 2024. 

Prin urmare, Directiva 2003/87 / CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a ETS a fost modificată prin Regulamentul 2023/957 pentru a include activitățile de transport maritim în ETS. Se asigură, astfel, că aceste activități contribuie la reducerile de emisii stabilite prin Regulamentul 2021/119, care stabilesc Pactul Verde european și obiectivul obligatoriu al neutralității climatice al Uniunii până în 2050.

Reguli pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de CO2

Regulamentul 2023/957 stabilește reguli pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de CO2 cu privire la navele care sosesc, navighează sau pleacă din porturile aflate sub jurisdicția unui stat membru UE. Din 2024, toate navele care călătoresc către și dinspre porturile europene, indiferent de portul de origine, vor fi supuse obligațiilor EU ETS, în timp ce pentru călătoriile non-europene, doar 50% din emisii vor fi acoperite de sistem.

Operatorii maritimi trebuie să deschidă obligatoriu un cont în Registrul EU ETS al Uniunii pentru tranzactionarea certificatelor EUA, trimitând documentația necesară administrației naționale de origine a operatorului, care va colecta și verifica informațiile. Important este că, începând cu 2024, toate navele introduse în sistem nu vor primi alocare gratuită de certificate și, prin urmare, permisiunea de a polua va trebui achiziționată prin mecanismul de licitație sau prin intermediarii financiari autorizați.

Navele de peste 5.000 de gigatone inclusiv, care tranzitează spațiul maritim european și porturile UE, trebuie să monitorizeze și să raporteze consumul și emisiile de combustibil, informații pe care un organism acreditat din UE trebuie să le verifice. Acest proces este definit formal prin Regulamentul UE 2015/757. Perioada de includere a emisiilor in EU ETS este treptată: navele de marfă și de pasageri > 5.000 G.T. până la 40% din obligațiile EU ETS în 2024, 70% în 2025 și 100% în 2026. Navele offshore de peste 5000 GT vor avea o obligație de 100% direct din 2027. Navele mai mici de 5000 GT nu vor fi incluse începând cu 2024.

Regulamentul include, de asemenea, o secțiune privind autoritatea administrativă a companiilor de transport maritim. Pentru companiile de transport maritim înregistrate în afara Uniunii, autoritatea administrativă este statul membru în care flota a tranzitat cel mai mult în ultimii doi ani. Pentru flotele care sunt înregistrate într-o țară din afara UE, dar care încă nu au făcut călătorii către sau din Europa în ultimii doi ani, autoritatea administrativă devine statul membru din care flota și-a încheiat prima călătorie de la intrarea în vigoare a Regulamentului.

In concluzie, de la 1 ianuarie 2024, companiile de transport maritim trebuie să înceapă să își monitorizeze emisiile până la 31 decembrie 2024. Verificarea emisiilor de către organismele de certificare are un termen limită la 31 martie 2025, iar predarea alocaților trebuie să aibă loc până la 30 septembrie 2025.

Regulamentul analizat menționează, de asemenea, eșecul de a preda alocațiile, ceea ce va duce la o penalitate de 100 euro/tonă, la fel ca in cazul tuturor operatorilor EU ETS. Nerespectarea predarii certificatelor pentru două sau mai multe perioade consecutive va duce la excluderea companiei de transport din EU ETS.

Sursa: European Commission, Aither Group AG.

Piata de carbon – 20.03.2023

Noul mecanism de ajustare a carbonului la frontiera (CBAM)

CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism) va acoperi sectoarele industriale cu emisiile cele mai semnificative: fier, oțel, ciment, îngrășăminte, aluminiu, electricitate, adica aceleasi sectoare care sunt incluse si in Schema europeanza de tranzactionare a emisiilor (EU ETS). Mai mult, noul vot din Parlamentul European din decembrie 2022 a inclus in CBAM și hidrogenul, precum si  alte produse din aval, daca reprezinta importuri în UE.

De asemenea, alte produse vor fi introduse în următorul deceniu in acest mecanism de ajustare al carbonului, având în vedere și emisiile indirecte. Mai precis, Comisia Europeana va evalua includerea unor produse care ar putea fi expuse riscului de relocare a industriilor din UE (carbon leakage), cum ar fi substanțele chimice organice și polimerii,  începând cu 2030. Emisiile indirecte de la instalațiile de producție ar putea face parte din emisiile care trebuie raportate și, în consecință, plătite de companiile importatoare.

Doriti sa stiti daca CBAM va afecteaza compania? Contactati-ne!

Date de implementare

Din octombrie 2023, importatorii din sectoarele acoperite de CBAM trebuie să fie pregătiți pentru obligațiile lor de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor, iar mecanismul de stabilire a prețurilor va fi lansat în 2026.

Logica crearii acestui mecanism a fost să ofere condiții de concurență echitabile între industriile din și din afara Uniunii Europene, care importa produse in UE, astfel incat ambele sa plateasca un preț similar al carbonului. Un alt scop al CBAM, mai idealist am putea spune, este să crească amb

iția climatică în statele care nu se afla in Europa.

Două chestiuni controversate principale rămân, insa, pentru CBAM:

• Cum vor arăta cu adevărat și cum vor funcționa metodele și schemele de raportare și verificare pentru mărfurile importate? Desi luna octombrie bate la usa, inca nu se cunosc regulile de monitorizare si raportare a emisiilor.

• Cum vor fi compensate sau sprijinite companiile care produc în UE și care trebuie să achiziționeze certificate EUA, dar exporta în țări din afara UE unde nu există reguli sau sunt mai puțin ambițioase fata de cele din UE? Desi acordul climatic de la Paris este unul global, statele isi pot crea propriile scheme de tranzactionare sau taxe pe carbon, care au bine-inteles reguli diferite, unele mai putin, iar altele mai mult ambitioase. Conform Bancii Mondiale, 47 de țări și peste 36 de orașe, state și provincii utilizează deja mecanisme de stabilire a prețului carbonului. Aceste scheme de tarifare a carbonului în vigoare acoperă, in prezent, aproximativ 23% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

 Sursa: Banca Mondiala, Carbon Pricing Dashboard si EnergyPost.eu

For English, please press here.

Piata de carbon europeana – 30.01.2023

Noua reforma a Schemei europene de tranzactionare a emisiilor (EU ETS)

În prezent, piata EU ETS acoperă aproximativ 40% din emisiile UE (sectorul energetic, instalațiile industriale de peste 20MW și aviația).

In curand, domeniul său de aplicare se va extinde si catre transportul maritim. Navele mari cu un tonaj brut de peste 5.000 t trebuie să se conformeze, dupa modelul celorlalte sectoare de activitate din EU ETS, cu o cotă tot mai mare din emisiile lor: 40% în 2024, 70% în 2025 și 100% în 2026. Vasele de dimensiuni mai mici, precum si emisiile non-CO2 provenite din transportul maritim, cum ar fi metanul și N2O vor fi incluse mai tarziu, cel mai probabil din 2026.

În plus, ambiția generală de reducere a emisiilor EU ETS până în 2030, comparativ cu 2005, a crescut de la 55% (propunerea inițiala a Comisiei) la 62%.

Votul pozitiv din Parlamentul UE s-a petrecut in decembrie 2022 și ar insemna aproximativ 23 de milioane de tone mai puține emisii de CO2 în comparație cu propunerea Comisiei UE din 2021 și este mult mai ambitios decât ținta anterioară de reducere de 43%.

Pentru a obține această reducere a emisiilor de CO2 de 62%, legiuitorii au convenit asupra unei redimensionari a emisiilor UE:

• 90 de milioane de certificate EUA vor fi scoase de pe piață în 2024, iar în 2026 urmează alte 27 de milioane de EUA;
• Întregul plafon european de emisii va fi redus cu 4,3% anual din 2024 până în 2027;
• Din 2028, factorul de reducere liniară va crește la 4,4;
• Rezerva de stabilitate a pieței va continua să retraga 24% din surplusul de certificate EUA.

Toate aceste reduceri vor duce la o oferta semnificativ mai mica de certificate EUA, ceea ce inseamna o crestere a prețurilor in urmatorii ani, in speranta stimularii unei mai mari decarbonizari, în special în sectoarele industriale.

Schimbări fundamentale au loc și în sectorul industrial, în special eliminarea treptată a alocărilor gratuite de EUA. Începând cu 2026, numărul de alocari gratuite predate industriilor va fi redus treptat până în 2034, când industriile trebuie să-și procure toate certificatele necesare prin intermediul mecanismului de licitație sau de pe piață.

Pe lângă acele sectoare care fac deja parte din EU ETS, multe emisii provenite de la alte activități din UE nu fac parte dintr-o schemă de stabilire a prețurilor emisiilor. După multă incertitudine cu privire la perspectivele sale, acum este clar: un al doilea sistem de comercializare a emisiilor (EU ETS II) va fi implementat și pentru clădiri și sectorul transporturilor, incepand cu 2025.

For English, please press here.

Sursa: EnergyPost.eu

Piata de carbon internationala – 18.12.2022

Rezultate si renuntari la COP27

Luna decembrie a fost marcată de Summitul ONU privind schimbarile climatice, COP27, care a avut loc in Egipt într-un context internațional remarcat prin tensiuni geopolitice grave, o criză energetică cu prețuri fără precedent la energie, inflație și încetinirea economiilor tarilor membre. O situație care a obligat statele să-și regândească strategiile, atât pentru a răspunde amenințărilor la adresa securității energetice, cât și pentru a accelera, în același timp, trecerea sistemelor economice către energie curată.

Intâlnirea COP27 din acest an va fi amintită, cel mai probabil, ca fiind cea care a obținut un rezultat remarcabil pentru politicile de adaptare și justiție referitoare climă. De fapt, Fondul Loss and Damage (pierderi și daune) a fost creat pentru a sprijini țările cele mai vulnerabile, afectate de dezastrele legate de climă – un mecanism care a fost întotdeauna în centrul pretențiilor țărilor în curs de dezvoltare, care cer ca statele industrializate să compenseze pentru efectele schimbărilor climatice, de ale căror pagube suferă cel mai mult chiar dacă nu au contribuit la cauze. Totuși, rămânem sceptici dacă angajamentul invocat de țările dezvoltate va conduce la ajutorul real al țărilor sărace afectate. In acelasi timp, mai rămân multe detalii de rezolvat referitoare la implemetarea acestuia: dimensiunea reală a fondului, cine va plăti pentru aceste compensații, cine le va primi și în funcție de ce criterii, cum va fi masurat impactul climatic.

Aspectele pozitive ale Summit-ului includ finanțarea climatică și, în special, mecanismele pieței. Într-adevăr, discuțiile legate de articolul 6 din Tratatul de la Paris, articolul care reglementează piața de emisii, au apărut în toate pavilioanele naționale la COP, iar acest lucru a contribuit la furnizarea unei cantități semnificative de îndrumări care vor ajuta la funcționarea piețelor de emisii. În viitor, ar fi de dorit ca acesta sa fie noul model pentru COP, desi putin probabil: negociatorii oferind îndrumări cu privire la punerea în aplicare a articolului 6, iar părțile evidențiind progresul lor în utilizarea acestuia.

Cu toate acestea, ceea ce ramane îngrijorător este lipsa de ambiție în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice. COP27 a început cu scopul de a continua rezultatele COP26, de anul trecut de la Glasgow, care urmărea să facă din deceniul 2020-2030 unul transformator pentru acțiunea climatică pentru a menține încălzirea globală la 1,5°C față de nivelurile pre-industriale, așa cum este prevăzut de Tratatul de la Paris. Cu toate acestea, nu au existat pași în acest sens, iar textul final al conferinței este de fapt o repetare a textului COP26 privind decarbonizarea, utilizarea combustibililor fosili și reducerea emisiilor. Obiectivul de reducere la jumătate a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 pentru a ne incadra in 1,5°C pare îndepărtat în acest moment.

Interesantă a fost poziția Indiei la acest COP. Anul trecut, la Glasgow, s-a opus ferm apelului de renuntare la carbune ca sursă de producere a energiei, iar acest lucru a condus la documentul final, cu referire la simpla „reducere” și nu la „eliminare”. La Sharm El Sheikh, însă, India a fost cea care a înaintat propunerea de a abandona complet combustibilii fosili, evident susținută de Europa și Statele Unite, în timp ce acum existau țări, precum Arabia Saudită și Rusia, ale caror economii se bazeaza pe productia si comertul cu petrol si gaze, împiedicand ca textul final să aducă vreo imbunatatire fata de 2021. Asadar, COP28 de anul viitor este așteptat sa rezolve problema renunțării la combustibilii fosili. Dificil de realizat, tinand cont ca va fi găzduit de Emiratele Arabe Unite, țară care deține unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume.

Pana atunci, insa, va dorim sa va bucurati de Sarbatoarea Craciunului si sa celebrati nasterea mantuitorului nostru, Isus Hristos, in suflet si impreuna cu familia si prietenii!

For English, please press here.

Sursa: UNFCCC si Aither Group

Piata de Carbon Europeana – 14.11.2022

Vă prezentăm, mai jos, principalele stiri de pe piața de carbon europeana de la inceputul acestei luni:

• După un început slab al săptămânii trecute, prețul certificatului EUA a continuat să înregistreze fluctuații zilnice, tranzacționându-se în perioada 7-11.11 intre 70,50 € și 78 €. Bursa de la Londra ICE ECX a deschis astazi la 75.84 €/tCO2.

• În ciuda faptului că votul Parlamentului European privind RePowerEU a fost în linii mari conform așteptărilor, prețul EUA a scăzut drastic joi dimineață, 10.11, până la cel mai mic nivel al săptămânii de 70,50 €, insa si-a revenit rapid si a închis la puțin peste 73 € în aceeași zi.

• În mod surprinzator, având în vedere estimarile de pret in scadere ale analiștilor, pretul futures pe bursa londoneza, ICE ECX, a revenit la 76 € vineri, 11.11, fiind ajutat, fără îndoială, de rapoartele privind progresul reformelor Fit for ’55.

• Parlamentul European a votat pe 10 noiembrie pachetul RePowerEU înaintea discuțiilor tripartite de la sfârșitul acestei luni (cu Consiliul si Comisia Europeana), susținând vânzarea a 20 de miliarde euro din certificate EUA, dar numai prin vânzările acestora la licitație in perioada 2027-2030 si nu din Rezerva de stabilitate a pietei (MSR – Market Stability Reserve) sau din Fondul de inovare, după cum preferă Consiliul și Comisia. Negocierile vor continua in acest sens.

• De asemenea, pare să existe un anumit acord cu privire la un mecanism de gestionare a creșterilor de prețuri (articolul 29a din EU ETS), iar Parlamentul a fost de acord să renunțe la propunerea sa de a restricționa accesul pe piață al firmelor care nu respectă conditiile de conformitate, acceptand în schimb o supraveghere sporită a pieței de către ESMA (the European Securities and Market Authority).

• Un sondaj efectuat de 12 analiști si realizat de Carbon Pulse a arătat o scădere cu 15% a prognozei pretului EUA în comparație cu așteptările anterioare – prețurile medii EUA au fost estimate să fie de 70,85 € până la sfârșitul anului 2022 și 76,90 € în 2023.

Sursa: Parlamentul European, Strasbourg, ICE ECX & CF Partners, Londra

For English, please press here.

Piata de carbon – 24.08.2022

Dorim sa va anuntam lansarea spre consultatie publica a standardului de certificare RED Carbon Standard, care isi propune sa fie un cod de reguli si principii, robust si transparent, astfel incat cat mai multe proiecte verzi din tara noastra, dar si din strainatate, sa poate obtina certificate de carbon.

In aceasta perioada dificila, in care legislatia europeana in domeniul emisiilor CO2 nu prevede modificari majore in sensul in care Bruxelles-ul ar putea sa promoveze o legislatie unitara, care sa ofere posibilitatea companiilor sa obtina credite de carbon pentru proiecte de eficienta energetica, energie regenerabila, forestiere sau cele care investesc in agricultura sustenabila si pentru ca nici nu intrevedem aceasta posibilitate in urmatorii ani, ne-am gandit sa fim de folos companiilor locale, interesate din ce in ce mai mult sa implementeze diverse proiecte ce reduc  sau absorb emisiile de carbon.

Asa s-a nascut Restart Energy Democracy Carbon Standard, ce are ca scop certificarea proiectelor verzi realizate de companii private, ONG-uri, comunitati locale si acordarea de valoare muncii lor durabile prin emiterea certificatelor de carbon. Va rugam sa accesati link-ul consultatiei publice si sa ne transmiteti feedback-ul Dvs.: https://redplatform.com/en/red-carbon-standard-public-consultation-page/

Avantajele RED Carbon Standard

Standardul și platforma RED se disting de alte standarde printr-o serie de factori, cum ar fi:

·      proces de certificare mai rapid și mai ieftin

·      toate procesele sunt testate pentru a oferi o experiență îmbunătățită a utilizatorului;

·      toți, persoane fizice și companii, indiferent de țara de origine pot fi recompensați cu credite de carbon pentru acțiunile și proiectele       lor ecologice;

·      francizele vor ghida utilizatorii prin proces dacă au nevoie de informații în orice moment;

·      registru robust, transparent și sigur, utilizand tehnologia blockchain

·      platformă de tranzactionare ușor de utilizat pentru a ajuta la vazarea certificatelor de carbon in intreaga lume, putand fi accesată în   versiunea web sau prin descărcarea aplicației de pe smartphone;

RED Carbon Standard își propune să combine progresele tehnologice cu expertiza înalt specializată pentru a da valoare proiectelor sustenabile in toate aspectele (certificate de carbon, impact social, beneficii comunitare, obiective de dezvoltare durabila).

Proiecte eligibile pentru certificare

Proiectele înregistrate conform Standardului RED Carbon vor îndeplini categoriile de emisii ale Panelului Internațional pentru Schimbări Climatice (IPCC), după cum urmează:

1. Energie (energie regenerabilă, eficiență energetică etc.)

2. Procese industriale

3. Alte utilizări ale produsului

4. Agricultura

5. Silvicultură și alte utilizări ale terenurilor

6. Deșeuri

7. Altele

Daca dezvoltati astfel de proiecte si sunteti interesati sa obtineti venituri din certificate de carbon, va rugam să ne contactati la: info@carbonexpert.ro

For English, please press here.

Piata de CO2 si energie – 16.08.2022

Pretul certificatului EUA a cunoscut saptamana trecuta o crestere cu 4,8%, ca urmare a cresterii constante a pretului certificatului CO2 in ultimele sase saptamani si a atins nivelul maxim, ieri, 15.08.2022, de 90.78 euro/tCO2 la inchiderea bursei londoneze ICE ECX, traderii sustinand ca pretul carbonului nu mai poate fi legat de elementele fundamentale ale pietei energiei sau gazului.

Politici UE in domeniul energiei si gazului

Comisia Europeană a anunțat la 20.07.2022 un plan de reducere a cererii de gaze și a cerut statelor membre să implementeze imediat, în perioada august 2022 – martie 2023, o reducere voluntară a cererii, cu 15% față de media ultimilor cinci ani, și să aibă unități de depozitare umplute la cel puțin 80% până la 1 noiembrie.

După o discuție aprinsă de o săptămână, statele membre au fost de acord cu angajamentul, care va presupune eforturi majore. Primul pas imediat pentru umplerea depozitului de gaz la nivelurile cerute de Comisie înainte de iarnă este reducerea consumului actual de gaz al Europei. În parte, acest lucru se întâmplă deja din cauza creșterii vertiginoase a prețurilor la gaze, dar este nevoie de mult mai mult. Conform Agentiei Internationale a Energiei (AIE), economiile ar trebui să fie de ordinul a 12 miliarde de metri cubi în următoarele trei luni.

Agentia Internationala a Energiei propune masuri statelor din UE

AIE și Comisia Europeană au abordat criza energetică încă din primele zile ale invaziei Ucrainei. Mesajul este clar: printr-o acțiune oportună și susținută, este posibil să se reducă dependența Europei de importurile de gaze rusești și să se facă acest lucru într-o manieră ordonată, în concordanță cu ambițiile Uniunii în materie de climă.

În acest context, și în urma apelului recent al Comisiei de a reduce consumul de gaze și de a reumple stocarea, apare un nou plan AIE cu cinci acțiuni concrete pe care liderii europeni să le întreprindă imediat pentru o abordare mai coordonată de pregătire pentru iarna care vine.

• Prima acțiune presupune introducerea de platforme de licitație pentru a stimula utilizatorii europeni de gaze industriale să reducă cererea. Consumatorii de gaze industriale pot oferi o parte din aprovizionarea lor pentru compensare, ceea ce poate duce la o mai mare eficiență și competitivitate. Modele de licitație similare au fost dezvoltate în Germania și propuse în Olanda.
• Conservarea energiei este al doilea punct. Aceasta implică reducerea la minimum a utilizării gazului în sectorul energetic, creșterea temporară a producției pe bază de cărbune și petrol și accelerarea desfășurării surselor cu emisii scăzute de carbon, inclusiv a energiei nucleare, care, de altfel, a fost inclusă oficial în Taxonomia Verde Europeană, cu votul final în Parlamentul European din 6 iulie.
• Celelalte trei măsuri propuse de Agentia Internationala a Energiei sunt: îmbunătățirea coordonării între operatorii de gaze și energie electrică din Europa, în special pentru gestionarea stocării; reducerea cererii de energie electrică a gospodăriilor prin stabilirea de standarde; și, în sfârșit, armonizarea planurilor de urgență naționale și europene pentru măsurile de reducere a ofertei și mecanismele de solidaritate.

Masuri nationale acceptate de UE

In cele din urma, depinde de statele membre daca si cum vor reusi sa implementeze aceste masuri pentru a-si reduce dependenta importului de gaze din Rusia. Dar daca AIE si Comisia gandesc politici care sa se potriveasca tuturor intrucat acesta este rolul lor, ca organisme centrale, statele puternice din UE, precum Germania si Franta, isi implementeaza propriile masuri, cum ar fi reactivarea minelor de carbune sau cresterea capacitatii energetice nucleare.

Decizia Germaniei de a amâna retragerea centralelor pe cărbune programate in anii anteriori să închidă și să reactiveze capacitatea de rezervă cu carbune ar putea duce la creșterea emisiilor din sectorul energetic al UE cu 5% în 2023 și 2024, potrivit unui raport al analiștilor publicat de Carbon Pulse. Franta a anuntat o renastere a capacitatii sale nucleare cu inca 14 reactoare nucleare pana in 2050.

In acest context, Romania nu ar trebui sa implementeze doar politicile centrale UE, ci o redefinire a strategiei nationale a energiei, pornind de la resursele variate ale tarii noastre (biomasa, carbune, deseuri etc.), este de dorit in cazul in care se urmareste binele romanilor.

Sursa: Agentia Internationala a Energiei, Comisia Europeana, ICE ECX, Aither Group, Carbon Pulse

For English, please press here.