Industria românească sub presiune pe fondul intarzierii plăților indirecte ale costurilor EU ETS
Articol publicat de Carbun Pulse, Londra, 26.08.2020
Multe dintre industriile grele din România riscă insolvența, deoarece guvernul nu a compensat încă facilitățile pentru costurile indirecte ale EU ETS, în ciuda obținerii aprobarii UE pentru ajutorul de stat privind costurile indirecte de CO2 în luna mai.
Producătorul de aluminiu ALRO a declarat in 24.08, că instalația sa din Slatina se confruntă cu insolvența și va rămâne fără finanțare pentru a plăti personalul în câteva luni, cu excepția cazului în care guvernul a plătit compensații pentru costurile asociate cu creșterea prețurilor la electricitate. Cu doar trei săptămâni mai devreme, ALRO declarase un profit net în prima jumătate a anului de 254 milioane lei (52 milioane euro), cu calcule care presupuneau compensarea costurilor indirecte, măsură stabilită în Directiva EU ETS pentru a preveni relocarea carbonului. Compania, care încearcă probabil să preseze guvernul pentru a accelera plățile, a declarat că ar putea fi în cele din urmă obligată să declare falimentul și să lase șomeri în jur de 20.000 de persoane.
Comisia Europeană a aprobat în luna mai un sistem de ajutor de stat de 291 milioane euro pentru industria grea din România. Potrivit unui document al Comisiei, programul este finanțat din veniturile obtinute de țară din licitarea certificatelor EUA în 2019. Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri al României nu au răspuns la solicitările de comentarii în momentul redactării anuntului publicat de Carbon Pulse, Londra.
Facilitatea ALRO nu este singura industrie din România care s-a confruntat cu probleme de insolvență ca urmare a creșterii prețurilor la carbon – o situație care „se înrăutățește în fiecare an” pentru industriile consumatoare de energie din țară, potrivit consultantului în materie de CO2 din România, Casiana Fometescu.
Multe dintre aceste facilități aparțin autorităților locale și sunt deseori acordate împrumuturi de la municipalități pentru a acoperi costurile legate de ETS înainte de data limită de conformare anuală a pieței carbonului la sfârșitul lunii aprilie. Industriile chimice și de îngrășăminte ale României au fost printre cele mai afectate din țară, multe dintre ele declarându-se insolvabile sau au solicitat falimentul în ultimul deceniu.
„Industriile românești au făcut multe investiții în tehnologiile moderne pentru a-și reduce intensitatea emisiilor de CO2, dar nu pot face mult mai mult pentru a reduce emisiile, atâta timp cât sunt încă dependente de cărbune”, a declarat Casiana Fometescu pentru Carbon Pulse.
La sfârșitul anului 2019, 12 țări din UE – Finlanda, Belgia, Franța, Germania, Grecia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Slovacia, Spania, Marea Britanie și Luxemburg – au acordat o anumită formă de compensație industriilor lor pentru costuri indirecte EU ETS. Cehia își propune să înceapă să facă acest lucru anul viitor, în timp ce Finlanda intenționează să oprească instalatiile pe carbune.
România generează aproximativ un sfert din totalul energiei electrice din cărbune, costurile cu energia crescând semnificativ ca urmare a prețurilor mai ridicate ale EUA – la 29 EUR miercuri – și afectând companiile energetice de stat ale țării.
Comisia Europeană a aprobat în februarie un împrumut de urgență de 251 mln euro către utilitatea CE Oltenia, a doua cea mai mare companie din România, pentru a ajuta firma care se luptă să își îndeplinească obligațiile EU ETS. Ajutorul de stat a fost aprobat cu condiția ca CE Oltenia să poată rambursa integral împrumutul șase luni mai târziu sau să prezinte un plan de restructurare al companiei. În această săptămână, compania a prezentat un plan de restructurare și decarbonizare 2021-26 care stabilea un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 cu aproximativ 38%, cu investiții totale care se ridică la 1,5 miliarde euro.
Strategia, a declarat CE Oltenia într-o declarație, va atrage parțial finanțare din fondul de modernizare al EU ETS de 14 miliarde EUR, care sprijină în principal centrul și estul tarilor europene (https://www.ceoltenia.ro/comunicat-118/?parent_page=142)
Companiile energetice românești s-au alăturat unui apel pe 8 iunie (https://carbon-pulse.com/101000/) – împreună cu utilități din Polonia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia și Ungaria – cerând mai multe compensații intrucat UE intenționează să își întărească obiectivul climatic pentru 2030 la 50-55% sub nivelurile din 1990, în creștere față de actualul 40%.
Companiile au susținut că obiectivul crescut pentru 2030 ar putea împinge prețurile EUA până la 75 EUR, ceea ce ar oferi costuri proporționale mai mari pentru economiile dependente de combustibili fosili din bloc.
For English, please press here.
